În noiembrie 2026, avocații Silvia Uscov, președinte al Sovereign Institute for Liberty & Justice, și Adrian Toni Neacșu, co-coordonator al Centrului pentru o Justiție Dreaptă, au dat publicității o cercetare extinsă de 87 de pagini dedicată dezinformării din mediul virtual și impactului acesteia asupra deznodământului electoral. Lucrarea, redactată și în limba engleză sub titlul „Big Lies pe Social Media. Cum ți se fură votul și vocea”, ia în calcul lecțiile desprinse din alegerile prezidențiale organizate în România în anul 2024. Autorii solicită modificări legislative substanțiale, propunând incriminarea faptei de a fabrica artificial popularitatea politică pe rețelele de socializare, cu scopul de a proteja procesele democratice viitoare fără a leza libertatea de exprimare.
Mecanismele prin care este simulată susținerea publică
Conform cercetării, dezinformarea nu depinde neapărat de difuzarea unor știri false, ci se poate baza pe amplificarea artificială a unor mesaje reale. Prin utilizarea profilurilor false, cumpărarea de aprecieri, vizualizări, distribuiri și comentarii, precum și prin preluarea unor pagini populare sau simularea unor mișcări civice, actorii politici pot schimba direcția dezbaterilor. Analiza menționează exemplul a 797 de conturi create în 2016 care au fost activate brusc în noiembrie 2024, în timpul scrutinului prezidențial românesc. Totodată, sunt invocate date oficiale transmise de Meta în 2025 referitoare la închiderea unei rețele coordonate din România, alcătuită din 658 de conturi de Facebook, 14 pagini și două conturi de Instagram. Autorii precizează că există o diferență clară între mobilizarea autentică a membrilor unui partid și simularea frauduloasă a sprijinului prin conturi fabricate.
Inteligența artificială și coordonarea rețelelor de conturi
Un alt capitol important analizează modul în care tehnologiile avansate sporesc riscurile de manipulare. Autorii fac trimitere la rapoarte publicate de compania Anthropic, dezvoltatorul asistentului Claude. În aprilie 2025, compania a identificat o schemă comercială care opera peste 100 de conturi pe platformele X și Facebook, direcționate automat de un sistem de inteligență artificială pentru a comenta, distribui sau ignora anumite teme. De asemenea, un raport din septembrie 2026 detaliază operațiuni similare derulate în regiuni apropiate de România. Potrivit studiului, inteligența artificială devine o adevărată infrastructură de coordonare capabilă să mențină o prezență continuă în mediul online și să influențeze conversațiile utilizatorilor obișnuiți.
Sancțiuni penale și reguli stricte pentru anularea scrutinului
Pentru a stopa aceste practici, avocații susțin introducerea unor pedepse de natură penală aplicabile cumpărătorilor, vânzătorilor și intermediarilor care tranzacționează servicii de manipulare digitală. Aceste reguli ar trebui să funcționeze permanent, nu doar în campanie. Totodată, se solicită o transparență totală privind contractele de promovare, plățile către influenceri, utilizarea de criptomonede și cadouri virtuale, în acord cu Regulamentul european 2024/900, ale cărui cerințe principale intră în vigoare la 10 octombrie 2025.
În privința invalidării unui scrutin, pe fondul controverselor generate de anularea alegerilor prezidențiale din România din decembrie 2024, autorii cer ca anularea să fie o măsură excepțională și proporțională. Un candidat nu ar trebui sancționat prin anularea candidaturii doar pentru că a fost beneficiarul unei campanii neautorizate, ci doar dacă există dovezi clare că a comandat, finanțat sau coordonat acea acțiune. Raportul menționează totodată cazurile de raportare abuzivă (mass reporting), citând situații gestionate de Meta în Vietnam, și amintește deciziile BEC din perioada 4-12 aprilie 2025, când au fost eliminate 609 materiale online, dintre care 149 aparțineau unor persoane fizice fără funcții publice.
Principalele recomandări avansate de autori:
- Introducerea sancțiunilor penale pentru cumpărarea și fabricarea de popularitate politică prin conturi false sau automate;
- Transparența permanentă a plăților pentru promovare digitală, influenceri și donații virtuale;
- Stabilirea de criterii legale clare și verificabile pentru eventuala anulare a unui scrutin;
- Proceduri rapide de contestare a deciziilor de moderare ale platformelor pe durata campaniilor;
- Auditarea independentă a sistemelor automate de moderare în limba română;
- Finalizarea investigației deschise de Comisia Europeană la 17 decembrie 2024 împotriva TikTok privind Regulamentul serviciilor digitale (DSA).
Inițiatorii studiului subliniază că experiența alegerilor europene preconizate pentru anul 2027 trebuie folosită de autoritățile de la București pentru a pregăti cadrul defensiv necesar. România intră ulterior într-un ciclu electoral încărcat, cu alegeri locale și parlamentare în 2028, europarlamentare în 2029 și prezidențiale în 2030, perioadă în care integritatea votului și libertatea de exprimare vor depinde de rapiditatea cu care vor fi adoptate măsurile de protecție digitală.
Adaugă la Agregator.ro
