Recuperarea patrimoniului național a reprezentat, în ultimele două decenii, o cursă contracronometru împotriva rețelelor internaționale de traficanți de antichități. Recent, acest efort a atins un punct culminant prin repatrierea celei de-a 14-a brățări regale dacice, o piesă de o valoare inestimabilă care a revenit în țară după o investigație complexă, demnă de un scenariu de film.
O luptă de 20 de ani pentru tezaurul regilor daci
Fenomenul braconajului arheologic din Munții Orăștiei a explodat la sfârșitul anilor ’90, când grupări bine organizate au început să scotocească siturile protejate din Sarmizegetusa Regia cu detectoare de metale de înaltă performanță. Artefactele sustrase erau scoase ilegal din România prin rețele transnaționale, ajungând adesea în colecții private din Europa sau Statele Unite. Autoritățile române au început o amplă ofensivă judiciară în 2005, reușind să recupereze primele piese între 2007 și 2009. Până în prezent, 14 brățări au fost aduse acasă, însă lupta continuă: alte 11 piese sunt în continuare urmărite prin Interpol, dintr-un total estimat de 25 de brățări furate.
Operațiunea „Șah-mat” pentru brățara numărul 14
Povestea celei de-a 14-a brățări, recuperată în toamna anului 2024, a fost coordonată de o echipă de anchetatori din Timișoara, condusă de procuroarea Nadia-Adina Ciocoiu. Această acțiune a fost descrisă de fostul procuror general Augustin Lazăr drept o partidă de șah tactică. În loc de intervenții forțate, anchetatorii au utilizat tehnici de convingere pe parcursul mai multor luni, demonstrând posesorului că cea mai sigură cale era cooperarea cu autoritățile.
Rezultatul a fost predarea voluntară a piesei pe 21 octombrie 2024. Brățara a ajuns în custodia Muzeului Național de Istorie a României, unde a fost supusă unor expertize amănunțite care i-au confirmat autenticitatea și apartenența la tezaurele regale dacice.
O capodoperă a orfevrăriei antice
Piesa recuperată recent este impresionantă atât prin dimensiuni, cât și prin execuție:
- Greutate: 1.286,70 grame, fiind cea mai grea brățară aflată în prezent în custodia muzeului.
- Material: Aur nativ, nerafinat, provenind din „Cadrilaterul de Aur” al Munților Apuseni.
- Design: Brățară polispiralică (cu o lungime desfășurată de circa 1,8 metri), decorată cu protome de dragoni înaripați, o combinație fascinantă între reptilă și mamifer.
- Datare: Realizată în perioada 44-30 î.e.n.
Expertiza realizată de dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu a demonstrat că brățara a fost lucrată în același atelier și cu aceleași unelte (poansoane) ca alte piese celebre recuperate anterior, confirmând faptul că aceste obiecte făceau parte din recuzita aulică a curții regale dacice.
Viitorul patrimoniului românesc
Deși repatrierea brățării nr. 14 este un succes major, provocarea rămâne uriașă. Augustin Lazăr estimează că în afara granițelor țării se mai află între 75 și 100 de kilograme de aur reprezentând artefacte furate. Totuși, succesul acestei anchete a demonstrat că, prin cooperare judiciară internațională și tehnici moderne de investigație, istoria poate fi readusă acasă. Volumul lansat recent la Alba Iulia, „Cooperarea judiciară internațională pentru salvgardarea patrimoniului cultural”, oferă acum un cadru teoretic și practic pentru a transforma astfel de succese individuale într-o strategie națională de protecție a valorilor culturale ale umanității.
Adaugă la Agregator.ro
