Deși în viața de zi cu zi oamenii se feresc instinctiv de pericole și tresar la zgomote neașteptate, milioane de spectatori aleg în mod voluntar să cumpere bilete la cinema pentru a urmări producții cinematografice care le provoacă teamă intensă. Acest gen de divertisment accelerează bătăile inimii și îi ține pe spectatori cu sufletul la gură, iar psihologii explică acest paradox prin intermediul instinctelor noastre primare și al evoluției umane.
De ce căutăm frica în mod voluntar
Filmele de groază se numără printre cele mai vechi și populare producții din cinematografie, atrăgând publicul prin povești cu fantome, monștri, invazii extraterestre sau lumi postapocaliptice. Cercetătorul Mathias Clasen explică faptul că această atracție este legată direct de instinctele de supraviețuire moștenite de la strămoșii noștri, care trebuiau să fie permanent atenți la prădători și amenințări fizice.
Teoria transferului excitației și curiozitatea morbidă
Conform teoriei formulate în anii 1970 de psihologul Dolf Zillmann, emoțiile negative dintr-o amenințare pot fi urmate de o reacție pozitivă intensă odată ce pericolul dispare. De asemenea, o altă explicație este „curiozitatea morbidă”, termen care descrie fascinația oamenilor pentru subiecte precum moartea, violența sau comportamentele extreme, oferind o fereastră sigură către aspecte întunecate ale naturii umane.
Profilul iubitorilor de filme de groază
Preferința pentru acest gen cinematografic este strâns legată de trăsăturile de personalitate, cum ar fi tendința de căutare a senzațiilor puternice sau un nivel mai redus de empatie. Totodată, studiile statistice arată anumite diferențe între femei și bărbați, primii declarând un interes mediu mai ridicat pentru producțiile violente, în timp ce unele cercetări indică faptul că femeile pot raporta niveluri mai mari de anxietate sau sensibilitate la dezgust.
Impactul asupra gestionării anxietății
Cercetările recente, inclusiv un studiu realizat în timpul pandemiei de COVID-19, au arătat că persoanele care urmăresc frecvent producții horror au raportat niveluri mai scăzute de suferință psihologică și s-au simțit mai pregătite în fața crizelor. Vizionarea unor situații amenințătoare într-un mediu controlat poate funcționa similar terapiei prin expunere.
-
Instincte evolutive: Activarea mecanismului străvechi de detectare a pericolelor.
-
Siguranța controlată: Experimentarea fricii de pe canapea sau din sala de cinema fără riscuri reale.
-
Satisfacția finală: Eliberarea tensiunii și sentimentul de ușurare după încheierea pericolului fictiv.
-
Adaptabilitate psihologică: Potențiale beneficii în gestionarea anxietății și a situațiilor limită.
În cele din urmă, cercetătorii consideră că sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege pe deplin toate efectele pe care filme le de groază le pot avea asupra psihicului uman și a modului în care reacționăm la frică în medii controlate.
Adaugă la Agregator.ro
