Un amplu studiu internațional desfășurat la nivel global aduce în atenție o realitate îngrijorătoare privind sănătatea emoțională a populației, arătând că nivelurile stării de bine psihice înregistrează scoruri modeste în numeroase grupuri din întreaga lume. O echipă formată din peste 260 de specialiști a analizat răspunsurile a 53.799 de persoane din 92 de state, punând în evidență discrepanțe majore între generații. Cercetarea a fost coordonată de Kai Ruggeri, profesor de politici de sănătate și management la Universitatea Columbia din Statele Unite, și a fost publicată oficial la 30 octombrie 2026 în revista științifică Social Indicators Research, sub titlul Global Mental Wealth: A Multidimensional Analysis of Social, Financial, and Emotional Well-Being in 92 Countries.
Detalii despre amploarea cercetării internaționale
Evaluarea realizată de specialiști a inclus un eșantion vast de 53.799 de participanți proveniți din 92 de țări diferite. Această analiză amplă a urmărit să cartografieze starea de bine din perspective multiple, vizând aspecte de natură psihică, financiară și socială în rândul populației.
Metodologia utilizată a pus accent pe zece întrebări fundamentale care au măsurat dimensiuni precum optimismul, stima de sine, vitalitatea, nivelul de implicare și emoțiile pozitive. În paralel, oamenii de știință au evaluat și indicatori esențiali conținuți de stres, anxietate, depresie, precum și gradul general de satisfacție față de propria viață.
Diferențe generaționale: tinerii, cei mai expuși
Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului contrazice tiparele stabilite de cercetările anterioare: adulții tineri, aflați la vârsta studiilor sau la debutul parcursului profesional, raportează scoruri semnificativ mai reduse în comparație cu persoanele în vârstă.
Dificultățile majore întâlnite în rândul tinerilor vizează direct vitalitatea, stabilitatea emoțională și reziliența, adică abilitatea de a gestiona crizele și de a depăși momentele dificile. De asemenea, datele confirmă că statele dezvoltate și cele cu venituri ridicate, inclusiv țări membre OECD și națiuni din nordul Europei, nu sunt ocolite de aceste rezultate slabe.
Factorii socio-economici care influențează bunăstarea
Studiul coordonat de profesorul Kai Ruggeri subliniază că nivelul de trai, educația și situația materială joacă un rol esențial în ecuația stării de bine. Printre factorii asociați cu o bunăstare superioară se numără:
- Veniturile ridicate: Nivelurile financiare mai bune, corelate și cu o situație materială favorabilă în perioada copilăriei, generează scoruri mai favorabile.
- Educația: Fiecare treaptă suplimentară de studii este direct legată de un scor mediu superior al stării de bine psihice.
- Locul de muncă: Persoanele angajate au raportat rezultate mai bune decât cele care nu au un loc de muncă.
- Mediul de locuit și profesional: Locuitul împreună cu alte persoane aduce niveluri mai ridicate de bunăstare, în timp ce regimul de muncă hibrid, care combină activitatea de acasă cu prezența fizică la birou, depășește în eficiență munca exclusiv de la distanță, conform datelor prezentate de Institutul Max Planck.
Autorii menționează însă că aceste corelații au caracter statistic și nu probează un raport direct de cauzalitate.
decalajul dintre viața personală și viziunea asupra societății
O altă perspectivă interesantă relevată de cercetare arată că participanții manifestă o satisfacție ridicată în plan personal, dar privesc cu profundă rezervă viitorul colectiv. Scorurile cele mai mari s-au înregistrat în sfera relațiilor interumane, a sentimentului că viața are un scop, a stimei de sine și a competenței personale.
În contrapondere, factorii externi aflați dincolo de controlul individual, precum instabilitatea politică și economică, alimentează stresul, epuizarea și pesimismul, generând un adevărat „decalaj al optimismului”. Specialiștii avertizează că aceste date reprezintă un semnal de alarmă care necesită intervenții urgente din partea autorităților, vizând protejarea locurilor de muncă amenințate de inteligența artificială, combaterea epuizării profesionale și îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate mintală. În ciuda unor limite metodologice legate de eșantionare și specificul cultural al răspunsurilor, autorii subliniază că sănătatea mintală depășește simpla absență a anxietății sau a depresiei, incluzând vitalitatea, scopul în viață și relațiile sociale.
Adaugă la Agregator.ro
