Într-o sesiune de dialog desfășurată marți, 3 noiembrie, reprezentanții celor trei federații sindicale din învățământ au prezentat noii conduceri a Ministerului Educației o listă amplă de solicitări, menite să redreseze criza profundă din sistemul public. Discuțiile, la care au participat ministrul Educației, Sorin Costreie, și ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar, Sorin-Gabriel Ionescu, au vizat probleme critice, de la salarizarea deficitară și efectele măsurilor de austeritate, până la siguranța în școli și povara birocratică ce apasă asupra cadrelor didactice.
Reforma salarială și impactul Legii Bolojan
Un punct central al dezbaterilor a fost reprezentat de Legea nr. 141/2025, cunoscută în spațiul public drept Legea Bolojan. Vicepreședintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), George Purcaru, a subliniat, într-o intervenție la Prima News din 4 noiembrie, că această legislație a generat efecte negative majore atât pentru corpul profesoral, cât și pentru elevi. Sindicatele solicită repararea urgentă a acestor măsuri, în special în ceea ce privește norma didactică, care a crescut nejustificat începând cu anul școlar 2025-2026. În prezent, profesorii de gimnaziu și liceu au o normă de 20 de ore pe săptămână, în timp ce maiștrii-instructori și profesorii de instruire practică cu licență au ajuns la 26 de ore.
În privința viitoarei legi a salarizării și a bugetului pentru anul 2027, sindicatele cer alinierea veniturilor la standarde europene. Obiectivele principale vizează ca un profesor debutant să primească un salariu egal cu media brută pe economie, iar un cadru didactic cu gradul I și o vechime de 25 de ani să fie remunerat echivalent cu un medic specialist. Pentru a avansa aceste propuneri, federațiile solicită o întrevedere cu premierul și ministrul Finanțelor.
Problemele sistemice: birocrație, siguranță și navetă
Sindicatele trag un semnal de alarmă privind numărul îngrijorător de profesori necalificați, care a depășit pragul de 6.300, situație atribuită direct diminuării cu 50% a tarifelor pentru plata cu ora. Pe lângă aspectele financiare, s-a pus accent pe siguranța în școli, solicitându-se toleranță zero față de bullying și violența școlară, printr-un plan concret de acțiune. De asemenea, s-a cerut debirocratizarea activității, transferarea administrării burselor sociale către autoritățile locale și asumarea de către minister a decontării navetei.
- Deblocarea drepturilor salariale obținute prin hotărâri judecătorești (peste 10.000 lei).
- Clarificarea modului de calcul pentru indemnizația de hrană și plata drepturilor pentru titlul de doctor.
- Implicarea sindicatelor în mobilitatea personalului prin includerea orelor remediale în calcul.
- Finalizarea plăților pentru prima de carieră didactică (52.000 de beneficiari restanți) până la sfârșitul lunii decembrie, conform OUG 43/2026.
Reacția oficială și pașii următori
Ministrul Sorin Costreie a recunoscut necesitatea reanalizării măsurilor din Legea 141/2025, menționând că acest demers este inclus în programul de guvernare. Acesta a pus un accent deosebit pe eliminarea „birocrației defensive”, acele documente inutile create doar pentru a proteja instituțiile în fața unor controale. La rândul său, ministrul delegat Sorin Ionescu a catalogat întâlnirea drept una extrem de aplicată, structurată pe măsuri bugetare, reducerea sarcinilor administrative și creșterea siguranței în unitățile de învățământ. Urmează ca ministerul să transmită în zilele următoare clarificări privind situația primelor de carieră didactică, în timp ce dialogul social cu sindicatele va continua pentru a fundamenta bugetul anului 2027.
Adaugă la Agregator.ro
