Executivul de la București se confruntă în prezent cu o perioadă de presiuni bugetare intense, fiind nevoit să gestioneze simultan mai multe dosare financiare dificile care pun la încercare stabilitatea resurselor de stat. Potrivit unor surse politice, climatul de la nivelul Guvernului este marcat de îngrijorare, pe fondul unor restanțe acumulate către sistemul judiciar și companiile energetice, dar și din cauza obligațiilor contractuale de plată pentru vaccinurile anti-Covid-19 achiziționate în timpul pandemiei de la compania Pfizer. Mai mult, există riscul concret ca România să piardă aproximativ un miliard de euro din fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), o situație monitorizată îndeaproape de oficialii social-democrați.
Provocări majore în sectorul energetic
Sectorul energetic reprezintă o sursă principală de preocupare pentru membrii coaliției de guvernare. Surse din PSD au confirmat că, la începutul săptămânii viitoare, va avea loc o întâlnire de lucru cu ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, pentru a analiza stadiul obligațiilor financiare ale statului către furnizorii de energie. În prezent, se înregistrează plăți restante în valoare de peste 2 miliarde de lei, sume care vizează în principal mecanismele de compensare aplicate pe piață.
Sorin Grindeanu a solicitat deja ministrului de resort un raport detaliat privind situația actuală a sectorului energetic. Obiectivele acestei analize sunt multiple și vizează:
- Evaluarea capacității României de a gestiona fluctuațiile de preț în sezonul rece;
- Monitorizarea evoluției tarifelor la energia electrică și a gradului de umplere a depozitelor de gaze naturale;
- Analiza riscurilor privind aprovizionarea populației și a mediului economic;
- Identificarea capacității ministerului de a interveni eficient în cazul unor dezechilibre majore pe piață;
- Pregătirea unor măsuri de protecție socială specifice pentru persoanele vulnerabile în eventualitatea unor scumpiri prognozate.
Povara datoriilor către magistrați și Pfizer
Pe lângă criza din energie, bugetul de stat este presat de obligații financiare substanțiale. Restanțele salariale și de altă natură către magistrați se ridică la aproximativ 12 miliarde de lei, o cifră care necesită o gestionare atentă. În acest sens, ministrul Justiției, Radu Marinescu, alături de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, poartă discuții cu reprezentanții sistemului judiciar pentru a găsi o formulă de eșalonare a acestor plăți, existând semnale că magistrații ar fi deschiși la negocieri. În paralel, statul trebuie să achite către Pfizer suma de aproximativ 3,5 miliarde de lei, reprezentând contravaloarea vaccinurilor contractate în perioada pandemiei.
Fondurile PNRR și strategia de viitor
O altă temă fierbinte pe agenda guvernamentală o reprezintă soarta fondurilor europene din PNRR. România mai are de încasat aproximativ un miliard de euro, însă există temerea că acești bani nu vor putea fi recuperați în totalitate. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Ghigiu, continuă dialogul cu oficialii Comisiei Europene pentru a minimiza riscul pierderii acestor resurse financiare esențiale.
În încercarea de a reduce presiunea asupra bugetului în anii următori, social-democrații explorează soluții alternative, precum extinderea parteneriatelor public-privat (PPP) pentru proiectele de infrastructură rutieră, feroviară și sanitară. Argumentul principal este că, prin atragerea capitalului privat, statul poate asigura continuitatea investițiilor dacă oferă investitorilor un mecanism predictibil și sigur de recuperare a investițiilor.
În perioada imediat următoare, eforturile Guvernului se vor concentra pe identificarea resurselor necesare pentru plata datoriilor curente, protejarea fondurilor europene și stabilirea unor reguli clare care să permită o mai bună predictibilitate a finanțelor publice pe termen mediu și lung.
Adaugă la Agregator.ro