O analiză de specialitate semnată de Laura Visu-Petra, profesor universitar la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației și coordonator al programului de master în Psihologie Judiciară și al colectivului de cercetare RiddleLab, aduce în discuție o temă de o importanță deosebită: posibilitatea identificării timpurii a copiilor care ar putea manifesta comportamente violente sau de radicalizare. În contextul în care specialiștii analizează indicatorii de risc infracțional și modalitățile prin care instituțiile pot interveni eficient, cercetările recente oferă perspective clare bazate pe studii naționale și internaționale.
Iluzia unui profil simplu și necesitatea prudenței în prevenție
Ideea creării unui profil standard pentru elevii care ar putea comite acte antisociale, pe baza unor semne vizibile identificate cu mult timp înainte, este extrem de tentantă. Cazul mediatizat al unei persoane antrenate care a recunoscut un minor implicat în atacul din Bistrița și l-a semnalat dirigintei ridică semne mari de întrebare despre existența unui ipotetic „detector uman” de probleme comportamentale. Cu toate acestea, literatura de specialitate subliniază că aceste semnale plasează un minor cel mult într-o zonă de risc infracțional, nicidecum de certitudine, iar obiectivul principal nu este izolarea, ci acordarea rapidă a sprijinului psihologic și instituțional.
Factorii de risc și predictorii psihologici ai radicalizării
Studiile din domeniu arată că există suprapuneri majore între factorii de risc și cei de protecție pentru delincvență și cei asociați radicalizării, conform cercetărilor semnate de Lösel și colaboratorii din 2018. La nivelul programului de Master Psihologie Judiciară de la UBB, coordonat de Laura Visu-Petra, disciplina de Vulnerabilitate și Risc Infracțional (titular lector dr. Lavinia Cheie) studiază acești indicatori. Meta-analiza realizată de Wolfowicz în 2021 demonstrează că predictorii radicalizării nu țin de aspecte socio-demografice, ci de variabile psihologice precum autocontrolul scăzut, căutarea de senzații, atitudinile radicale care promovează superioritatea și dezumanizarea altor grupuri, ori manifestările frecvente de furie și ură. În schimb, anxietatea și interiorizarea nu reprezintă factori predictivi decât dacă survin brusc și se abຮabt de la comportamentul obișnuit al persoanei.
Trăsăturile de personalitate și elementele dinamice monitorizate internațional
Cercetările sintetice realizate de Emmelkamp în 2020 indică faptul că elemente precum autocontrolul scăzut, stima de sine crescută, incertitudinea și amenințarea percepută sunt cei mai buni predictori pe termen lung ai acțiunilor extremiste. De asemenea, personalitatea „întunecată”, definită printr-un Factor D crescut care urmărește maximizarea beneficiilor proprii în detrimentul altora, constituie un predictor solid atât pentru prima infracțiune, cât și pentru recidivă, conform studiilor desfășurate în penitenciare de specialiștii din RiddleLab. Programele internaționale de deradicalizare pun un accent deosebit pe factorii de risc dinamici, cum sunt activismul și percepția superiorității grupului, dar și pe factori de protecție importanți, printre care se numără familia suportivă și deținerea unui spațiu locativ propriu. Interesant este că meta-analizele nu au evidențiat un impact semnificativ al stilului parental negativ asupra radicalizării.
- Indicatori timpurii: Factorii psihologici precum autocontrolul redus și furia sunt predictori reali ai comportamentului extremist.
- Rolul cercetării: Studiile efectuate de RiddleLab în penitenciare confirmă legătura dintre personalitatea întunecată și recidivă.
- Factori de protecție: O familie suportivă și îmbunătățirea autocontrolului s-au dovedit esențiale în programele de prevenție.
- Monitorizarea atentă: Semnalele de avertizare apropiate de momentul incidentului pot plasa o persoană sub observația directă a comisiilor școlare sau municipale.
În perioada următoare, seria de analize va continua cu exemple concrete de programe implementate cu succes în Europa și Statele Unite, oferind perspective extinse asupra metodelor instituționale de prevenție și intervenție timpurie în cazurile de comportamente violente sau radicalizare în rândul tinerilor.

