Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a lansat recent o critică dură la adresa modului în care autoritățile române au gestionat sectoarele industrial și energetic în ultimele aproape două decenii. Într-o analiză detaliată publicată miercuri, 4 noiembrie 2026, parlamentarul susține că măsurile drastice luate în numele combaterii poluării au cauzat daune iremediabile economiei naționale, fără a aduce beneficii reale. Peiu argumentează că aceste decizii, implementate sub pretextul alinierii la politicile europene, au transformat România într-o economie înapoiată, marcată de o scădere drastică a capacităților de producție și de un declin evident al transporturilor.
Efectele nocive ale politicilor de mediu asupra economiei
În viziunea senatorului AUR, eforturile depuse de guvernele de la București în ultimii 18 ani pentru a diminua emisiile de gaze cu efect de seră au fost contraproductive. Peiu subliniază un paradox îngrijorător: în timp ce România a „ucis” industria și energia, emisiile de dioxid de carbon sunt deja cu 30% sub media europeană. Mai mult, el evidențiază faptul că, în prezent, agricultura a devenit un generator de emisii mai mare decât industria sau sectorul transporturilor, un indicator clar al degradării structurale a economiei. Potrivit datelor invocate, emisiile industriale de gaze cu efect de seră în România au înregistrat, în anul 2024, o scădere masivă de 39,2% față de nivelul raportat în 2008, situându-se astfel cu 24% sub media înregistrată la nivelul Uniunii Europene.
Comparație directă între România și Uniunea Europeană
Petrișor Peiu a prezentat un tablou comparativ care ilustrează disparitățile majore dintre economia României și media europeană, evidențiind modul în care ponderea diverselor sectoare contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră (GES):
- Producția de energie în România contribuie cu doar 13,6% la totalul GES, în timp ce media Uniunii Europene este de 27,4%, adică dublă.
- Industria prelucrătoare deține o pondere de 17,5% în România, comparativ cu media UE de 20,3%.
- Agricultura românească ocupă o pondere de 20% în totalul GES, fiind dublă față de media UE de 10,8%.
- Sectorul transporturilor în România are o pondere de doar 6,5%, în timp ce media europeană este de 27%, fiind de patru ori mai mare.
- Gospodăriile din România contribuie cu 23,4% la emisiile totale, față de 12% în UE, situându-se la jumătate față de media blocului comunitar.
- Gestionarea deșeurilor în România generează 6,8% din emisiile GES, cifră dublă față de media UE, care este de 3,2%.
O economie înapoiată față de modelul european
Parlamentarul susține că aceste cifre nu sunt doar statistici reci, ci dovezi ale unei strategii eronate care a privat România de un potențial economic real. Peiu afirmă că, spre deosebire de alte state membre ale Uniunii Europene, România a adoptat măsuri mult mai stricte și mai radicale care au sugrumat dezvoltarea energetică și industrială. Această abordare a dus la o structură economică atipică, în care sectoarele vitale pentru dezvoltare au fost neglijate, iar economia națională a rămas în urmă față de standardele și modelul european. Acuzațiile lansate de liderul senatorilor AUR vizează direct guvernele care s-au succedat la putere după aderarea României la Uniunea Europeană, acuzându-le de iresponsabilitate în gestionarea resurselor naționale.
Perspective și concluzii
În final, analiza prezentată de Petrișor Peiu ridică semne de întrebare serioase cu privire la viitorul industrial al țării. Rămâne de văzut cum vor răspunde autoritățile la aceste acuzații și dacă vor exista schimbări de paradigmă în politicile energetice și industriale pentru a corecta această direcție. Dezbaterea privind echilibrul dintre protecția mediului și necesitatea unei industrii puternice va continua să fie un punct central pe agenda politică, mai ales în contextul presiunilor externe și al nevoii de redresare economică a României în anii ce urmează.
Adaugă la Agregator.ro
