Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a lansat critici dure la adresa fostului premier Ilie Bolojan și a fostului președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, susținând că măsurile de austeritate aplicate anterior au afectat grav funcționarea sistemului sanitar.
Într-o intervenție televizată la Antena 3, ministrul a descris criza financiară din sănătate drept una dintre cele mai severe confruntate de România în ultimul deceniu. Rogobete a salutat demisia lui Horațiu Moldovan din fruntea CNAS, considerând că acesta a acționat ca o „slugă politică” a fostului premier, implementând tăieri bugetare fără o viziune strategică sau o analiză riguroasă a impactului asupra pacienților.
Ministrul a subliniat că deciziile luate în perioada respectivă au condus la dificultăți majore în accesul bolnavilor la tratamente esențiale, menționând că, începând cu luna august, pacienții oncologici au întâmpinat probleme în accesarea chimioterapiei. De asemenea, programele naționale gestionate de CNAS au intrat în blocaje semnificative în lunile august și septembrie. Rogobete a evidențiat faptul că neajunsurile financiare s-au reflectat direct în activitatea unităților de primiri urgențe, a serviciilor de ambulanță și a secțiilor de terapie intensivă, unități care s-au confruntat cu lipsuri acute de materiale sanitare și medicamente, o situație inedită în ultimii 10 ani.
Referitor la disputele bugetare, Alexandru Rogobete a respins acuzațiile lui Ilie Bolojan cu privire la gestionarea fondurilor pentru anul 2026. Ministrul a explicat că solicitările Ministerului Sănătății pentru finanțarea unităților de primiri urgențe au fost tăiate drastic. Concret, deși ministerul a cerut 660 de milioane de lei, au fost alocate doar 440 de milioane de lei în ianuarie, o reducere de peste 30%. Această decizie a fost, potrivit ministrului, punctul de ruptură între el și fostul premier. Ulterior, rectificarea bugetară a adăugat 210 milioane de lei, sumă considerată de oficial ca fiind esențială pentru a acoperi necesitățile curente, precizând totodată că, în prezent, ministerul nu mai necesită fonduri suplimentare până la finalul anului.
În ceea ce privește viitoarele măsuri, ministrul a anunțat o schimbare majoră în sistemul de remunerare a gărzilor medicale. Obiectivul este ca acestea să fie plătite raportat la salariul aflat în plată, nu la cel din 2018, așa cum se procedează în prezent. Rogobete a precizat că se lucrează pentru implementarea acestei măsuri până la 1 decembrie. Mai mult, se propune introducerea unui mecanism de plată progresivă, astfel încât medicii care efectuează un număr mai mare de gărzi să primească o remunerație suplimentară, recunoscând gradul ridicat de epuizare al acestora.
Planul de reformă include și medicii rezidenți din primii trei ani de pregătire, care în prezent nu sunt remunerați pentru gărzile efectuate. Aceștia urmează să fie incluși în liniile de gardă plătite, indiferent de anul de studiu. Impactul bugetar al acestor actualizări este estimat la aproximativ 500 de milioane de lei anual, o sumă considerată sustenabilă având în vedere bugetul total al sănătății de 130 de miliarde de lei.
În final, ministrul a anunțat lansarea, în următoarele două-trei săptămâni, a unui program național dedicat prevenirii infecțiilor nosocomiale. Acesta a profitat de context pentru a critica USR, acuzând formațiunea politică de instrumentalizarea tragediei de la Colectiv și a temei infecțiilor din spitale pentru câștiguri electorale, în timp ce el promite soluții concrete pentru pacienți.

