În cursul zilei de miercuri, fostul judecător Toni Neacșu a lansat acuzații grave la adresa Guvernului Bolojan, susținând că acesta ar fi dezinformat Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) într-un dosar legat de restanțele salariale ale personalului bugetar. Potrivit declarațiilor făcute în cadrul unei emisiuni televizate, autoritățile de la București ar fi prezentat oficial o anvelopă salarială de doar 73 de milioane de euro pentru ultimii 20 de ani, o sumă considerată de aproape 30 de ori mai mică decât cea reală vehiculată din datele oficiale.
Acuzații de dezinformare la nivel internațional
Toni Neacșu a subliniat că datele transmise prin intermediul agentului guvernamental către CEDO induc în eroare instanța europeană într-o manieră scandaloasă. Fostul magistrat a explicat că documentele oficiale înaintate instanței internaționale susțin că, pe parcursul a două decenii, drepturile salariale stabilite prin hotărâri judecătorești pentru întreg personalul bugetar – exceptând judecătorii și procurorii – s-ar fi ridicat la 73,2 milioane de euro, adică aproximativ 360 de milioane de lei. Această valoare intră în contradicție directă cu realitatea economică și financiară a țării.
Cifre reale versus date oficiale raportate
În realitate, statisticile oficiale arată cu totul altceva. Numai în cursul acestui an, statul român a achitat titluri executorii pentru personalul bugetar – vizând categorii precum medici, profesori și angajați din administrația locală – însumând valori mai mari decât cele raportate pentru întreaga perioadă de 20 de ani. Potrivit evidențelor publice, inclusiv cele din rapoartele anuale ale Consiliului Fiscal care preiau datele Ministerului de Finanțe, suma efectivă plătită de stat în ultimii 20 de ani pentru aceste restanțe salariale este de 23,15 miliarde de lei.
Reacții din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție
Poziția exprimată de Toni Neacșu a fost susținută și de Victor Alistar, purtătorul de cuvânt al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ). Acesta a catalogat situația drept mult mai gravă decât o simplă eroare materială, apreciind că datele false utilizate în campaniile interne de stigmatizare socioprofesională au fost preluate și în corespondența cu jurisdicțiile internaționale. Alistar a menționat că instituția supremă a pus la dispoziție cifre verificabile din propriul raport de activitate, însă acestea au fost tratate preferențial de către reprezentanții Executivului.
Punctele cheie ale scandalului de la CEDO
- Acuzația principală: Guvernul României este învinuit că a indus în eroare CEDO cu privire la sumele plătite bugetarilor.
- Diferența de sume: S-a raportat oficial valoarea de 73,2 milioane de euro (aprox. 360 milioane de lei) pentru perioada 2006-2025, în timp ce suma reală atinge 23,15 miliarde de lei.
- Impactul instituțional: Experții avertizează că o astfel de practică afectează grav loialitatea statului român și credibilitatea sa în fața unei instanțe judiciare europene.
- Implicarea penală: Deși statul nu răspunde penal, specialiștii indică posibilitatea existenței unor infracțiuni de fals intelectual comise de persoanele care au centralizat și transmis datele cu intenție.
Rămâne de văzut cum vor evolua demersurile legale și administrative pentru a stabili cine sunt persoanele responsabile din interiorul Guvernului și al ministerelor implicate care au cerut și centralizat aceste informații eronate trimise către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Adaugă la Agregator.ro
