Un nou studiu realizat de Marsh și CFA Institute a dat publicității un clasament internațional cuprinzător care evaluează 55 de sisteme de pensii, acoperind aproximativ 66% din populația globală. Analiza realizată în ediția din 2026 examinează nu doar valoarea veniturilor asigurate la vârsta pensionării, ci și gradul de sustenabilitate pe termen lung al statelor, într-un context marcat de accentuarea procesului de îmbătrânire demografică la nivel mondial, deși România nu se află pe lista națiunilor incluse în această evaluare complexă.

Multe state combină două sau mai multe sisteme de pensii Foto: arhivă
Cum funcționează evaluarea internațională
Indicele global se bazează pe trei dimensiuni fundamentale: adecvarea pensiilor, având o pondere de 40%, sustenabilitatea, care reprezintă 35% din scor, și integritatea, cotată la 25%. Aceasta înseamnă că un sistem performant trebuie să ofere în mod obligatoriu venituri suficiente beneficiarilor, să demonstreze că poate finanța aceste obligații pe termen lung și să beneficieze de o guvernanță, o reglementare și o protecție adecvată a participanților. Experții subliniază că aceste criterii trebuie analizate în mod corelat, deoarece un program generos în prezent poate genera dificultăți majore de finanțare în viitor.
Liderii clasamentului și țările cu cele mai vulnerabile sisteme
În clasamentul din 2026, primele poziții sunt dominate de state care au primit calificativul A datorită mixului eficient dintre pensia publică de bază, schemele ocupaționale și economisirea voluntară. La polul opus, indicatorii evidențiază vulnerabilități semnificative în economii precum Argentina, Turcia sau India, deși specialiștii menționează că un scor mai mic nu reflectă neapărat nivelul de trai individual al fiecărui cetățen:
- Țările de Jos – 85,8 puncte (A)
- Danemarca – 84,1 puncte (A)
- Islanda – 84,0 puncte (A)
- Singapore – 82,0 puncte (A)
- Israel – 81,9 puncte (A)
- Australia – 80,6 puncte (A)
- Argentina – 43,7 puncte (D)
- Turcia – 46,6 puncte (D)
- India – 46,8 puncte (D)
- Filipine – 49,2 puncte (D)
- Africa de Sud – 50,4 puncte (C)

Foto: marsh
Presiunea demografică și provocările finanțării
Fenomenul de îmbătrânire a populației și creșterea speranței de viață, coroborate cu o natalitate scăzută, pun sub presiune bugetele dedicate asigurărilor sociale. Raportul subliniază că diminuarea numărului de contribuabili activi în raport cu cel al pensionarilor îngreunează acoperirea cheltuielilor publice. Pentru a contracara aceste tendințe, studiul recomandă extinderea accesului la fondurile private, limitarea retragerilor anticipate din economiile de la bătrânețe, creșterea transparenței și corelarea vârstei de pensionare cu speranța de viață sănătoasă.
Impactul demografic și perspectiva României
Deși România nu face parte din cele 55 de țări evaluate în acest raport internațional, datele oficiale publicate de OCDE conturează o realitate demografică dificilă pentru viitorul economic al statului. Populația cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani a scăzut considerabil de la 13,4 milioane în anul 1990 la 11,1 milioane în 2024, estimările indicând o posibilă prăbușire până la pragul de 8,5 milioane până în 2050. Această scădere a populației active va genera noi provocări în privința colectării contribuțiilor, menținând problema sustenabilității pensiilor pe agenda publică în anii ce urmează.

