Riscuri financiare majore pentru proiectele din PNRR
Europarlamentarul social-democrat Victor Negrescu a tras un semnal de alarmă serios cu privire la viitorul unor investiții esențiale finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Într-o luare de poziție recentă, oficialul a subliniat existența unui risc concret de pierdere a unor sume considerabile, estimate la aproximativ 573 de milioane de lei. Această situație critică a fost adusă în discuție în cadrul unor consultări recente cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, unde s-au analizat mecanismele necesare pentru a salva investițiile aflate în prezent într-un stadiu avansat de derulare.
Analiza blocajelor și a contractelor vizate
Conform informațiilor furnizate de Victor Negrescu, cifrele preliminare sunt îngrijorătoare. La nivelul a cinci coordonatori de reforme și investiții, au fost identificate 108 contracte care cumulează plăți rămase de efectuat ce depășesc pragul de jumătate de miliard de lei, sume care au devenit eligibile pentru risc după data de 1 octombrie. Mai mult decât atât, europarlamentarul a evidențiat faptul că 33 de jaloane din cadrul PNRR se confruntă în prezent cu un risc mediu sau chiar ridicat de a nu fi îndeplinite în termenele stabilite. Această vulnerabilitate instituțională necesită, în opinia sa, o abordare proactivă și urgentă pentru a elimina barierele administrative și birocratice care împiedică implementarea eficientă a fondurilor.
Principalele direcții de acțiune propuse
- Flexibilizarea condițiilor: Victor Negrescu a anunțat că va susține, în cadrul forurilor legislative de la Bruxelles, o relaxare a regulilor de implementare a PNRR. Aceasta include posibilitatea tehnică de prelungire a termenelor de plată, astfel încât proiectele începute să nu fie abandonate din cauza calendarului strâns.
- Colaborare instituțională: Este imperativă o coordonare mult mai strânsă între instituțiile naționale și structurile europene pentru a debloca fluxul financiar.
- Pregătirea viitorului buget: Discuțiile cu ministrul Mihai Ghigiu au vizat și conturarea strategiei României pentru cadrul financiar multianual al Uniunii Europene aferent perioadei 2028-2034.
Strategia României pentru bugetul UE 2028-2034
Dincolo de provocările imediate ale actualului exercițiu financiar, europarlamentarul PSD a pus un accent deosebit pe necesitatea ca România să își definească din timp prioritățile pentru bugetul Uniunii Europene 2028-2034. Negrescu susține protejarea cu fermitate a fondurilor destinate politicii de coeziune și agriculturii, sectoare vitale pentru dezvoltarea echilibrată a țării. Totodată, acesta pledează pentru obținerea unor resurse financiare suplimentare care să fie direcționate către domenii prioritare precum infrastructura, sănătatea și educația, dar și pentru susținerea dezvoltării comunităților locale. O componentă esențială a acestei strategii este implicarea activă a beneficiarilor de finanțări și a autorităților locale în procesul de stabilire a priorităților naționale, pentru a evita greșelile din trecut. Negrescu a subliniat că viitorul buget european nu poate fi construit în mod eficient fără a învăța din dificultățile actuale și fără o coordonare impecabilă între deciziile luate la București și negocierile purtate la nivel european.
Pașii următori pentru salvarea investițiilor
În perioada următoare, europarlamentarul a confirmat că va menține o colaborare constantă cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Scopul acestui demers comun este identificarea unor soluții concrete care să permită valorificarea integrală a fondurilor europene disponibile, evitând astfel pierderea resurselor financiare alocate. Obiectivul final al acțiunilor întreprinse este dublu: salvarea unui număr cât mai mare de proiecte aflate sub egida PNRR și asigurarea unei poziții solide și favorabile pentru România în cadrul viitoarelor negocieri bugetare de la Bruxelles, consolidând astfel capacitatea țării de a accesa și utiliza eficient fondurile europene pe termen lung.
Adaugă la Agregator.ro
