Trecerea la ora de iarnă aduce risc de depresie și traume

Date:

În noaptea de sâmbătă, 24 octombrie, spre duminică, 25 octombrie, România va trece oficial la ora de iarnă, un eveniment în urma căruia ceasurile vor fi date înapoi cu 60 de minute, transformând ora 4:00 în ora 3:00. Această modificare va face ca ziua de duminică să aibă un total de 25 de ore, oferind populației un interval suplimentar binevenit pentru odihnă și recuperare. Cu toate acestea, dincolo de ora în plus de somn, specialiștii avertizează că tranziția sezonieră aduce în discuție și posibile provocări de natură psihică, amplificate atât de autosugestie, cât și de factorii de mediu specifici perioadei reci care urmează.

Impactul psihologic al schimbării orei și autosugestia

Deși foarte mulți oameni se tem de această modificare a orarului și se așteaptă la efecte negative majore, psihologul Bogdan Cotiga subliniază că reacțiile populației sunt adesea exagerate prin propria autosugestie. Specialistul explică faptul că un decalaj de o singură oră este aproape insignifiant pentru sistemul nervos uman. În opinia sa, situația seamănă cu cea a turiștilor care călătoresc în destinații îndepărtate și se plâng că nu se pot adapta noului fus orar, deși corpul se poate regla foarte rapid.

Mai mult decât decalajul orar în sine, temerile noastre legate de mutarea acelor de ceasornic ne induc ideea greșită că vom trece printr-o perioadă greu suportabilă. În realitate, singura schimbare reală din prima noapte este trezirea matinală sau tardivă raportat la programul obișnuit, după care creierul reușește să se autoregleze în scurt timp. O metodă eficientă de a traversa această etapă fără probleme majore este tocmai încetarea supraestimării evenimentului.

De ce apar stările de depresie odată cu venirea iernii

Odată cu scurtarea zilelor și creșterea numărului de ore de întuneric, o parte dintre cetățeni încep să se confrunte cu sentimente de tristețe, dezorientare sau o percepție mult mai acută a propriilor probleme. Bogdan Cotiga explică aceste stări prin prisma antropologiei umane: ca mamifere, oamenii sunt ființe diurne, având ochi adaptați biologic pentru activitate la lumină. Când întunericul se instalează mai devreme, organismul resimte o presiune suplimentară, accentuată și de scăderea temperaturilor exterioare.

În plus, specia umană își are originile într-o zonă caldă, mai exact în Africa, unde lungimea zilei era aproape egală cu cea a nopții de-a lungul întregului an. Prin urmare, populația din România și din alte state care aplică această tranziție este supusă unei adaptări permanente de la anotimpul cald la cel rece, mediul înconjurător exercitând o influență uriașă asupra sănătății noastre mintale, comparabilă ca intensitate cu impactul unor traume.

Factorii de mediu și importanța luminii naturale

Condițiile de mediu precum regimul termic, nivelul de odihnă, cantitatea de somn și prezența sau absența luminii soarelui joacă un rol determinant în echilibrul psihic. Dacă traversăm un sezon rece în care soarele își face apariția extrem de rar, starea generală de spirit va avea de suferit. Lipsa cronică de lumină și răcirea bruscă a vremii pot genera trăiri interioare la fel de dificile ca acelea provocate de evenimente traumatice majore.

  • Ajustarea ceasurilor: În noaptea de 24 spre 25 octombrie, ora 4:00 devine 3:00.
  • Durata zilei: Ziua de duminică va fi mai lungă, având 25 de ore.
  • Natura umană: Oamenii sunt ființe diurne, originare din zone calde, fiind afectați de lipsa luminii.
  • Puterea conștiinței: Soluția pentru stările dificile constă în acțiuni conștiente împotriva impulsurilor subconștiente.

Cum să ne protejăm sănătatea mintală în lunile următoare

Reacțiile psihice negative generate de anotimpul rece apar adesea la un nivel mai puțin conștient, motiv pentru care combaterea lor necesită un efort activ din partea fiecăruia. Psihologul recomandă utilizarea conștiinței pentru a recunoaște cauzele stărilor de disconfort și pentru a forța adoptarea unui comportament opus față de ceea ce ne cere mintea în acele momente.

Dacă starea de epuizare sau tristețe ne îndeamnă să ne izolăm în casă și să refuzăm orice contact social, acțiunea corectă este exact inversul: ieșirile și interacțiunile. Punerea în practică a acestor exerciții de contracarare a subconștientului presupune multă răbdare, deoarece conștiința reprezintă singurul instrument prin care ne putem modifica rutina zilnică și starea generală de spirit.

Distribuie

Abonare newsletter

spot_imgspot_img

Cele mai citite

Din aceeași categorie
CATEGORIE

Ziua Armatei fără parade: Nicușor Dan și Luca Niculescu

România marchează duminică una dintre cele mai importante sărbători...

Reghecampf, nou gest ironic după eșecul FCSB – Rapid

Într-o partidă disputată pe Arena Națională, formația FCSB a...

O scoică uriașă ascunde jurnalul climei de acum 200 de ani

O cercetare recentă publicată în revista Global and Planetary...

Elena Udrea: Ilie Bolojan are șanse să fie demis din funcție

În cadrul emisiunii „Arhitectura Puterii” difuzată de Realitatea PLUS,...