Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a lansat joi seară, în cadrul unei emisiuni televizate la postul B1 TV, o serie de critici deosebit de severe la adresa modului în care autoritățile de la București au gestionat relația strategică cu Statele Unite ale Americii în ultimii ani. Reacția vehementă a fostului șef de stat vine în contextul în care miercuri, la București, președintele Nicușor Dan l-a primit pe Elbridge Colby, oficialul clasat pe poziția a doua în cadrul Pentagonului. Cu această ocazie, au apărut informații pe surse în spațiul public conform cărora partea română și-ar fi exprimat disponibilitatea de a achita costurile necesare pentru menținerea prezenței militarilor americani pe teritoriul național. Traian Băsescu a desființat această abordare, catalogând-o drept o strategie falimentară și lipsită de viziune externă.
Analiza unei strategii externe considerate falimentare
În intervenția sa televizată, fostul reprezentant al Palatului Cotroceni a susținut ferm că România nu a dispus de o politică externă reală și coerentă în raport cu partenerul american pe parcursul ultimilor ani. În opinia sa, abordarea diplomației de la București s-a rezumat exclusiv la ceea ce el a numit sugestiv „politica prostului”. Această tactică a presupus cheltuirea unor sume uriașe, de ordinul sutelor de mii de dolari, doar pentru ca oficiali români să obțină acces la proprietatea Mar-a-Lago din Florida și să aibă ocazia de a se fotografia alături de o machetă care îl înfățișa pe Donald Trump. Băsescu consideră că această insistență oarbă de a obține o întrevedere directă între președintele României și liderul republican a fost o greșeală tactică majoră.
Respingerea ideii de plată pentru trupele americane
Referindu-se direct la speculațiile apărute după întrevederea dintre președintele Nicușor Dan și numărul 2 din Pentagon, Elbridge Colby, fostul șef al statului s-a arătat extrem de ferm împotriva posibilității ca România să plătească pentru staționarea soldaților din SUA. Traian Băsescu a definit un astfel de demers drept o idee poloneză proastă și a declarat răspicat că țara noastră nu cumpără mercenari. El își exprimă speranța că informațiile furnizate pe surse nu sunt conforme cu realitatea. În argumentația sa, Băsescu a ridicat o problemă critică de securitate: în situația ipotetică în care România ar finanța prezența a 2.000 de militari americani la baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, există riscul ca, în caz de nevoie, aceștia să nu primească ordinul direct de a intra în luptă, caz în care un asemenea sistem nu ar putea funcționa.
Parteneriatul echitabil: Deveselu și normele NATO
Pentru a ilustra modul corect în care trebuie negociată o cooperare militară bilaterală, fostul președinte a evocat modelul aplicat la baza militară de la Deveselu. În cadrul acelui acord, ambele părți au venit cu contribuții clare și echilibrate: partea română a pus la dispoziție terenul, resursele financiare locale și sprijinul logistic, în timp ce partenerii americani au furnizat tehnologia militară avansată. Băsescu recunoaște deschis că într-o bază militară comună cheltuielile operaționale trebuie împărțite. Cu toate acestea, în cazul în care contingentul american urmează să fie extins, suportarea costurilor aferente trebuie realizată prin participarea ambelor părți, cu respectarea strictă a regulilor stabilite la nivelul NATO, similar cu aranjamentele existente pentru militarii francezi staționați la baza de la Cincu.
Diplomația bicamerală și greșeala orientării partizane
Fostul șef al statului a adus completări privind modalitatea în care România ar fi trebuit să își gestioneze canalele diplomatice în Washington. Dacă dialogul direct cu Donald Trump nu dădea rezultatele scontate, autoritățile române aveau obligația de a-și consolida și extinde legăturile strategice cu Congresul Statelor Unite. Băsescu a etichetat drept naivă intenția unora de a trece în tabăra democraților în urma evoluțiilor electorale, subliniind că partenerul real al țării noastre este America în ansamblul ei, nu un partid politic sau altul. El a reamintit că, pe durata mandatului său la conducerea țării, a menținut relații solide de colaborare atât cu republicanii, cât și cu democrații.
- Critica dură a diplomației: Reacția lui Traian Băsescu la B1 TV privind costurile de sute de mii de dolari folosite pentru poze la Mar-a-Lago cu o machetă a lui Trump.
- Vizita oficială de la București: Întrevederea de miercuri dintre președintele Nicușor Dan și Elbridge Colby (numărul 2 din Pentagon) și zvonurile privind disponibilitatea României de a plăti trupele americane.
- Refuzul conceptului de mercenariat: Declarația conform căreia România nu cumpără mercenari și respingerea ideii de finanțare a celor 2.000 de soldați de la Mihail Kogălniceanu.
- Modelul Deveselu și baza Cincu: Exemple de baze unde costurile se împart echitabil, respectând normele Alianței Nord-Atlantice.
- Parteneriat transatlantic bipartid: Sublinierea nevoii de a colabora cu ambele partide din Congresul SUA, fără abordări naive.
Rămâne de văzut ce direcție va adopta diplomația de la București în perioada următoare și cum se vor transpune aceste avertismente în conduita oficială a autorităților. Un moment cheie în reconfigurarea sau consolidarea dialogului transatlantic îl reprezintă forumul de securitate organizat sub egida Congresului Statelor Unite ale Americii la Washington, programat să se desfășoare în perioada 9 – 11 noiembrie. La acest eveniment, la care Traian Băsescu a menționat că a primit deja invitații, sunt așteptați să participe parlamentari din numeroase țări partenere, oferind o oportunitate importantă pentru reevaluarea relațiilor bilaterale și pentru depășirea abordărilor diplomatice neinspirate.
Adaugă la Agregator.ro