București — Într-o intervenție recentă la Realitatea Plus, fostul judecător al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) Toni Neacșu a lansat acuzații grave la adresa Executivului, susținând că Guvernul României ar fi furnizat Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) informații eronate cu privire la achitarea restanțelor salariale ale personalului bugetar, date care ar fi determinat respingerea unor plângeri formulate de magistrați.
Cifre controversate înaintate la Strasbourg
Conform declarațiilor făcute de Toni Neacșu, administrația de la București ar fi raportat CEDO un cuantum total de 1,63 miliarde de euro destinat exclusiv magistraților, în timp ce pentru restul angajaților din sectorul public ar fi fost menționată suma de doar 73 de milioane de euro, calculate pentru un interval de 20 de ani. Fostul oficial al CSM atrage atenția că aceste statistici nu se regăsesc în analizele oficiale publicate de Consiliul Fiscal.
Impactul asupra dosarelor aflate pe rolul CEDO
Această dispută a apărut în contextul a șase acțiuni înaintate instanței europene de către magistrați nemulțumiți de achitarea eșalonată a veniturilor salariale cuvenite. La data de 13 octombrie, prin hotărârea pronunțată în cauza Pușcașu, CEDO a respins cinci dintre aceste plângeri. Pe de altă parte, cauza 34779/23, deschisă în urma cererii depuse de judecătoarea Roxana Andriescu, se află în continuare în analiza curții.
Argumente respinse și posibile riscuri legale
Potrivit analizei realizate de Toni Neacșu, cifrele contestate ar fi stat la baza motivării formulate de CEDO, dictând concluziile referitoare la inexistența unei discriminări împotriva magistraților și la caracterul excepțional al datoriilor salariale din justiție. Totodată, acesta subliniază că neplata drepturilor stabilite prin hotărâri judecătorești este o problemă sistemică, resimțită de numeroase alte categorii bugetare. Mai mult, el avertizează că, în ipoteza în care se va dovedi o transmitere intenționată a datelor nereale, situația ar putea genera implicații juridice sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals intelectual, impunându-se clarificarea originii acestor discrepanțe.
- Suma de 1,63 miliarde de euro: Indicată de Guvern pentru magistrați pe o perioadă de două decenii.
- Suma de 73 de milioane de euro: Raportată pentru restul angajaților bugetari în aceeași perioadă.
- Decizia Pușcașu (13 octombrie): Hotărârea prin care CEDO a respins cinci dintre cele șase cereri.
- Dosarul 34779/23: Cauza judecătoarei Roxana Andriescu, aflată încă pe rol la Strasbourg.
Ce urmează în dosarul aflat pe rolul CEDO
În vederea corectării acestei situații, Toni Neacșu solicită imperativ autorităților de la București să trimită din proprie inițiativă datele corecte în dosarul judecătoarei Roxana Andriescu, să explice exact modul în care a fost stabilita suma de 73 de milioane de euro și să aducă la cunoștința Curții că aceeași valoare a fost utilizată și în speța în care celelalte cinci cereri au fost respinse. Demersul trebuie realizat cât timp procedura de la Strasbourg este activă, pentru a se evita ca informațiile considerate contestabile să mai afecteze și alte decizii viitoare.
Adaugă la Agregator.ro
