Pe parcursul unei ședințe a conducerii PSD desfășurate luni, formațiunea politică a adus din nou în discuție un amplu proiect de reformă administrativ-teritorială, care vizează posibila comasare a localităților cu populație redusă din România, un demers ce ar putea schimba în mod fundamental configurarea administrației publice locale până în martie 2027.

Sute de primării ar putea dispărea în urma reformei administrative Foto: Arhivă
Contextul actual și situația localităților mici din țară
În prezent, la nivel național există un număr de 429 de localități care nu depășesc pragul de 1.500 de locuitori. Totuși, autoritățile subliniază că aceste unități nu compun în acest moment o listă oficială a primăriilor destinate comasării, criteriile clare de selecție urmând să fie stabilite ulterior prin lege.
Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a punctat în cadrul unei intervenții televizate că funcționarea unor localități cu un număr extrem de redus de locuitori devine nesustenabilă. În acest sens, ministrul a menționat drept primă etapă o variantă de unire voluntară a celor 429 de unități administrativ-teritoriale care au între zero și 1.500 de locuitori.
Distribuția județeană a localităților sub pragul de 1.500 de locuitori
Analiza teritorială scoate în evidență județele fruntașe care înregistrează cele mai multe astfel de localități de dimensiuni mici. Clasamentul este condus de județul Alba, care deține 27 de asemenea localități pe teritoriul său.
Următoarele poziții din topul național sunt ocupate de județele Caraș-Severin și Hunedoara, ambele având câte 26 de localități în această categorie, în timp ce județul Cluj numără 25 de asemenea entități administrative.
Lista principalelor județe vizate de pragul demografic
Pentru a înțelege mai bine repartizarea acestor comunități mici, iată principalele județe menționate în datele oficiale:
- Alba: 27 de localități cu cel mult 1.500 de locuitori
- Caraș-Severin și Hunedoara: câte 26 de localități
- Cluj: 25 de localități
- Mehedinți și Olt: câte 23 de localități
- Dolj: 21 de localități
- Teleorman: 20 de localități
- Arad: 18 localități
- Buzău: 16 localități
Diferența dintre comasarea voluntară și cea impusă prin lege
Reprezentanții administrației locale, cum este cazul președintelui Consiliului Județean Olt, Marius Oprescu, au explicat că există o diferență majoră între două metode diferite de reorganizare menționate în spațiul public. Pe de o parte, comasarea voluntară presupune consultarea obligatorie a cetățenilor prin intermediul unui referendum local și acordul acestora.
Pe de altă parte, reforma propusă de conducerea PSD prin vocea lui Sorin Grindeanu vizează comasarea direct prin lege, pe baza unor criterii normative care încă nu au fost definite în detaliu. Această a doua variantă face parte dintr-un pachet mai larg de asumare a răspunderii Guvernului.
Ce urmează în calendarul reformelor guvernamentale
Discuțiile referitoare la reorganizarea administrativ-teritorială au fost reluate după ce Sorin Grindeanu a anunțat că va propune premierului Luca Niculescu angajarea răspunderii Executivului pentru două reforme majore. Prima dintre acestea privește chiar comasarea localităților mici, în timp ce a doua se concentrează pe restructurarea administrației centrale, incluzând reducerea agențiilor guvernamentale și reorganizarea ori lichidarea companiilor de stat care generează pierderi sau nu își mai justifică existența, termenul limită înaintat pentru finalizarea acestor pași fiind stabilit pentru martie 2027.

