Luni dimineață, europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan a publicat pe rețeaua de socializare Facebook o reacție amplă în care a salutat rezultatele înregistrate în urma scrutinelor desfășurate duminică în statele vecine, Serbia și Bulgaria, subliniind importanța participării masive a cetățenilor la vot și eșecul unor lideri considerați autocrați sau deconectați de la realitățile sociale.
Reacția lui Siegfried Mureșan la rezultatele electorale externe
Europarlamentarul PNL a punctat că evenimentele politice recente din cele două țări vecine reprezintă vești pozitive pentru parcursul democratic regional. Acesta a evidențiat că vocea cetățenilor a prevalat în fața estimărilor din sondaje, demonstrând că mobilizarea populației poate schimba radical configurația politică a unui stat și poate pune capăt unor regimuri îndelungate.
Înfrângerea politică a lui Aleksandar Vučić în Serbia
În Serbia, formațiunea politică a președintelui Aleksandar Vučić a suferit o înfrângere categorică la alegerile parlamentare, în ciuda faptului că sondajele de opinie îl dădeau drept favorit pe liderul considerat de critici drept un autocrat cu simpatii pro-ruse. După o perioadă de 9 ani ca președinte și 3 ani ca prim-ministru, Vučić a dorit să revină în funcția de premier, însă cetățenii sârbi au votat masiv împotriva sa. Schimbarea politică vine după aproape doi ani de proteste de masă, declanșate de prăbușirea unei copertine în Novi Sad. În urma scrutinului, mișcarea condusă de studenți, denumită Lista Studenților, se îndreaptă spre obținerea a 135–140 de mandate în Parlament, în timp ce partidul lui Vučić, Partidul Progresist Sârb (SNS), ar urma să se mulțumească cu 105 parlamentari. De asemenea, ziua votului a fost marcată de incidente violente, printre care un atac cu materiale pirotehnice comis de bărbați mascați asupra unor observatori electorali ai listei studenților în orașul Pančevo.
Rsturnarea de situație din Bulgaria și calificarea reformatorului Andrey Gyurov
Scrutinul prezidențial din Bulgaria aduce o bătălie neașteptată în turul al doilea, după ce președinta interimară Iliana Iotova, susținută de Partidul Socialist Bulgar (formațiune succesoare a Partidului Comunist), a obținut 34,6% din voturi, un rezultat mult sub estimările inițiale care o creditau cu peste 45%. Principalul contracandidat al acesteia va fi politicianul reformat Andrei Gurov (menționat și ca Andrey Gyurov), fost viceguvernator al Băncii Naționale a Bulgariei în perioada 2023-2026 – interval în care țara a îndeplinit condițiile pentru aderarea la zona euro. Acesta s-a calificat în turul secund clasându-se pe poziția a doua, cu un scor de 32,7% (creditat de institutele sociologice Alpha Research cu 32,4% și Myara Sociology cu 32,2%). Diferența reală de voturi dintre cei doi candidați a fost cu 10% mai mică decât indicau măsurătorile sociologice prealabile. Următorul tur de scrutin este programat să aibă loc în termen de șapte zile.
- Serbia: Partidul președintelui Aleksandar Vučić a pierdut alegerile parlamentare în fața Listei Studenților.
- Mandate: Lista Studenților va avea între 135 și 140 de mandate, iar Partidul Progresist Sârb va avea 105 parlamentari.
- Context Serbia: Scrutinul a fost precedat de doi ani de proteste masive generate de tragedia prăbușirii unei copertine în Novi Sad și marcat de violențe la Pančevo împotriva observatorilor electorali.
- Bulgaria: Iliana Iotova (Partidul Socialist Bulgar) a obținut 34,6% din voturile pentru alegerile prezidențiale, plasându-se sub sondaje.
- Balotaj Bulgaria: În turul al doilea, programat în șapte zile, Iliana Iotova îl va înfrunta pe reformatorul Andrey Gyurov, fost viceguvernator al Băncii Naționale a Bulgariei, care a obținut 32,7% din sufragii.
În perioada următoare, scena politică din cele două țări se va concentra pe finalizarea procesului electoral din Bulgaria, unde Iliana Iotova și Andrey Gyurov se vor înfrunta în turul al doilea în termen de șapte zile, dar și pe formarea noilor structuri legislative și guvernamentale la Belgrad, sub noua majoritate obținută de mișcarea studențească în urma căderii regimului condus de Aleksandar Vučić.

