Seria proceselor deschise de fostul primar general al Capitalei, Nicușor Dan, pentru anularea autorizațiilor de construire emise de fostul primar al Sectorului 2, Radu Mihaiu, continuă să se transforme într-un șir de eșecuri în instanță.
Judecătorii confirmă abuzurile fostului edil
Astfel, hotărârile succesive ale instanțelor, inclusiv unele definitive, arată că Nicușor Dan a inițiat acțiunile în justiție fără a avea calitatea legală necesară pentru a contesta aceste acte administrative.
Actualul președinte, învins în instanță în mai multe dosare
Cele mai recente decizii ale Curtea de Apel București, pronunțate săptămâna trecută în dosarele cu numerele 300000001094414 și 300000001093699, confirmă aceeași linie jurisprudențială: acțiunile introduse de primarul general au fost respinse pentru lipsa calității procesuale active.
Judecătorii au reținut, din nou, că Nicușor Dan nu poate solicita anularea unor acte administrative emise de primarii de sector. Potrivit instanței, doar Prefectura are dreptul legal de a ataca astfel de acte în contencios administrativ.
O strategie juridică abuzivă, blocată în instanțe
Conflictul a început după suspendarea Planului Urbanistic Zonal al Sectorului 2, document care a fost ulterior repus în vigoare de instanțe, după ani de procese.
În acest context, Nicușor Dan a lansat o amplă ofensivă juridică împotriva administrației locale de sector, contestând în instanță zeci de autorizații de construire emise de primarul de atunci al Sectorului 2, Radu Mihaiu.
Potrivit informațiilor publicate pe Portalul instanțelor din România, fostul primar general a atacat inițial 38 de autorizații de construire, iar ulterior a cerut revocarea a sute de acte similare emise în perioada 2022–2023.
Situația a generat efecte semnificative asupra investitorilor, mulți dintre aceștia confruntându-se cu blocarea finanțărilor bancare și fiind nevoiți să renunțe la proiectele dezvoltate. Impactul s-a resimțit pe întreg lanțul economic, iar unele proiecte publice au fost, la rândul lor, afectate. La nivelul Sectorului 2, valoarea proiectelor puse în dificultate ar ajunge la aproape două miliarde de euro, fonduri provenite din finanțări europene și guvernamentale destinate infrastructurii, inclusiv pentru spitale, școli, pasaje rutiere, drumuri și baze sportive.
Zeci de procese fără temei, milioane cheltuite din bani publici pe avocați
Cauzele puse pe rolul instanțelor au vizat atât administrația locală, cât și numeroși dezvoltatori imobiliari sau persoane fizice beneficiari ai autorizațiilor.
Însă încă din primele dosare judecate la Tribunalul București, magistrații au stabilit un principiu clar: primarul general nu are competența legală de a ataca în instanță autorizațiile de construire emise de primarii de sector. Prin urmare, în repetate rânduri, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului.
Instanțele au reamintit că, potrivit legislației administrative, controlul de legalitate asupra actelor emise de autoritățile locale este exercitat exclusiv de prefect, ca reprezentant al Guvernului în teritoriu, nicidecum de primarul general al municipiului.
Cu alte cuvinte, anularea unei autorizații de construire poate fi cerută în instanță doar de prefect, de regulă în urma unui raport întocmit de Inspectoratul de Stat în Construcții. Judecătorii au subliniat că primarul general nu se poate substitui acestei autorități.
Un șir de înfrângeri judiciare soldate cu decizii definitive
Aceeași concluzie a fost confirmată și la nivelul instanței supreme. Potrivit unor relatări din presă, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că primarul general nu avea dreptul să atace în instanță autorizațiile emise de Sectorul 2, ceea ce a dus la menținerea valabilității actelor administrative contestate.
În practica instanțelor, acțiunile lui Nicușor Dan au fost respinse una după alta. Tribunalul București a pronunțat mai multe hotărâri prin care a admis excepția lipsei calității procesuale active, iar ulterior Curtea de Apel București a menținut această interpretare juridică.
Astfel, deciziile recente ale CAB în dosarele menționate consolidează această jurisprudență: instanțele resping constant acțiunile formulate de primarul general pentru că acesta nu are calitatea legală de a contesta autorizațiile emise de primarii de sector.
Impactul asupra proiectelor și administrației locale: cine plătește?
Litigiile inițiate de Primăria Capitalei au vizat atât proiecte imobiliare de amploare, cât și construcții de dimensiuni mai reduse, multe dintre ele dezvoltate de persoane fizice.
Introducerea acestor acțiuni în instanță a avut efecte asupra mediului investițional, deoarece procesele au generat incertitudine juridică pentru 39 de proiecte deja autorizate legal.
În cele din urmă însă, majoritatea autorizațiilor au rămas în vigoare, după ce instanțele au stabilit că acțiunile formulate de primarul general, Nicușor Dan, sunt inadmisibile din punct de vedere procedural.
Deciziile succesive ale instanțelor conturează astfel o linie juridică clară: în sistemul administrativ românesc, primarul general nu are competența de a contesta în instanță autorizațiile de construire emise de primarii de sector, această atribuție revenind exclusiv prefectului.
Situația ar putea avea însă consecințe juridice suplimentare. O parte dintre cei care se consideră prejudiciați ar putea intenta acțiuni împotriva Primăriei Capitalei, susținând că întârzierile provocate de procese le-au generat pierderi financiare semnificative și le-au afectat activitatea economică.
În cazul unor decizii favorabile reclamanților, despăgubirile ar urma să fie achitate din bugetul municipalității, existând ulterior posibilitatea ca instituția să încerce recuperarea sumelor pe cale civilă.
Adaugă la Agregator.ro