Guvernatorul Bǎncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat că România se confruntă cu un nou val de presiuni inflaționiste, generate de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute globale pentru transportul petrolului.
Isărescu a introdus termenul „inflația Ormuz” pentru a descrie impactul direct al tensiunilor geopolitice asupra costurilor energetice și asupra prețurilor din economie.
De ce cresc din nou prețurile
Potrivit BNR, majorarea rapidă a cotațiilor petrolului și gazelor naturale determină scumpiri în lanț, de la carburanți și energie până la produse alimentare și servicii. Aceste evoluții se suprapun peste factori interni, precum liberalizarea pieței gazelor și eliminarea unor măsuri temporare de plafonare a prețurilor.
Guvernatorul a precizat că banca centrală anticipează o creștere temporară a inflației în prima parte a verii.
„Probabil că se duce până la 11%”, a afirmat Mugur Isărescu, adăugând că nivelul exact depinde de evoluțiile externe, pe care România nu le poate controla.
Ce urmează pentru economie
Raportul asupra inflației publicat de BNR indică faptul că, după atingerea unui vârf în vara anului 2026, inflația ar urma să intre pe o traiectorie descendentă. Estimările arată:
- aproximativ 6% inflație în septembrie;
- circa 5,5% la finalul anului 2026;
- aproximativ 2,9% în anul următor;
- revenirea în intervalul țintit de banca centrală în 2027.
BNR avertizează însă că scenariul depinde de stabilizarea piețelor energetice globale și de menținerea echilibrelor economice interne, inclusiv continuarea ajustărilor bugetare și reducerea deficitului de cerere agregată.

