Sebastian Ghiță și alți fugari celebri refugiați în Serbia

Pe parcursul conducerii lui Aleksandar Vučić, capitala Serbiei, Belgradul, a devenit treptat un adevărat sanctuar pentru diverse persoane urmărite de justiție din țările de origine, fenomen vizibil în special în rândul statelor balcanice. Autoritățile sârbe au refuzat constant în ultimii ani să dea curs solicitărilor de extrădare venite din partea jurisdicțiilor vecine, invocând de cele mai multe ori aspecte legate de cetățenie sau diverse bariere de natură legală. În prezent, în contextul schimbării regimului de la Belgrad și al preluării puterii de către Lista Studenților, observatorii politici analizează cu atenție soarta pe care o vor avea cunoscuții fugari care și-au găsit adăpost pe teritoriul sârb.

Cazul românesc: Sebastian Ghiță și traseul său juridic

Printre cele mai mediatizate persoane care s-au adăpostit de lege în Serbia se numără omul de afaceri român Sebastian Ghiță. Acesta a părăsit România în noaptea de 19 spre 20 decembrie 2016, imediat după ce participase la un eveniment organizat de SRI, deși se afla sub control judiciar și avea interdicție de părăsire a țării. La data de 14 aprilie 2017, el a fost reținut la Belgrad având asupra sa documente de identitate false din Slovenia. După ce a petrecut două luni în arest, a fost eliberat și a solicitat azil politic. Deși Bucureștiul a cerut extrădarea sa, justiția sârbă a respins cererea pe motiv că ar exista o amenințare de persecuție în statul de origine din cauza convingerilor sale politice, chiar dacă România este membră a Uniunii Europene.

La momentul fugii sale, Sebastian Ghiță era trimis în judecată în mai multe cauze de corupție, fiind vizat de acuzații precum spălare de bani, luare de mită, șantaj și cumpărare de influență. Ulterior, în anul 2020, procurorii DNA au solicitat o comisie rogatorie pentru audierea sa într-un nou dosar de trafic de influență și instigare la fals. Timp de un an și jumătate, Ghiță a invocat infectarea cu Covid pentru a evita prezența la audieri, iar în alte două rânduri a motivat că s-ar afla în Italia și Grecia. În iulie 2020, în plină pandemie și în timp ce refuza să se prezinte în fața anchetatorilor, el a fost surprins petrecând pe plaja Scorpios din Mykonos, alături de fratele său Alexandru și alți apropiați, pe melodiile interpretate de Florin Salam, conform relatărilor din presă.

În anii care au urmat, majoritatea dosarelor grele de corupție pe numele lui Sebastian Ghiță s-au soldat cu achitări definitive sau în primă instanță. Pe măsură ce aceste cauze au fost desființate sau s-au pronunțat achitări, mandatele de arestare preventivă emise anterior au fost revocate consecutiv de către instanțele din România. În alte spețe, precum dosarul „Taxă pentru contracte IT”, procedurile au suferit modificări sau cauzele au fost restituite către Parchet și DNA. În prezent, beneficiind de azil politic și neavând pe numele său mandate active de arestare care să permită o reținere în afara granițelor României, omul de afaceri a redevenit extrem de activ pe platformele de socializare.

Alți fugari celebri adăpostiți în Serbia

Pe lângă cazul românesc, Belgradul a găzduit de-a lungul timpului numeroase alte personaje controversate căutate de justițiile din statele vecine sau chiar de la nivel internațional:

• Țvetan Vasilev (Bulgaria): Fost acționar majoritar al Băncii Comerciale Corporative (CCB), acuzat de falimentul instituției financiare și implicat în 144 de cazuri de delapidare. Riscă o pedeapsă cu închisoarea între 10 și 20 de ani, iar deși Interpol l-a scos de pe lista de urmăriți în 2022, mandatul de arestare emis în Bulgaria rămâne în vigoare.
• Criminali de război din Bosnia: Fostul general al armatei sârbilor bosniaci, Novak Đukić, condamnat la 20 de ani de închisoare de Tribunalul din Sarajevo pentru uciderea a 71 de civili la Poarta Tuzla, s-a refugiat în Serbia în 2014, extrădarea sa fiind refuzată datorită cetățeniei sârbe. Alături de el, pe teritoriul sârb locuiesc și Tomislav Kovač, Mirko Vrućinić și Duško Kornjača, toți căutați de justiția din Bosnia și Herțegovina pentru crime de război.
• Milan Radoičić (Kosovo): Cel care și-a asumat responsabilitatea pentru atacul armat asupra poliției din Kosovo în localitatea Banjska. Deși Kosovo a emis mandate pe numele său, iar SUA și Marea Britanie l-au sancționat pentru legături cu crima organizată internațională, acesta a participat în octombrie la un miting preelectoral al Partidului Progresist Sârb aflat la guvernare. Serbia nu recunoaște independența Kosovo și nu deține un acord de extrădare cu Pristina.

Fugari de rang înalt din Muntenegru, Thailanda și Ucraina

Lista celor protejați sau găzduiți de statul sârb include și alte nume sonore din politica internațională. Svetozar Marović, fostul președinte al Uniunii statelor Serbia și Muntenegru, s-a refugiat în Serbia în 2018. Curtea Superioară din Podgorica îl condamnase în 2016 la trei ani și nouă luni de închisoare pentru conducerea unui grup criminal organizat care a provocat pagube de milioane de euro în municipalitatea Budva. Deși a semnat acorduri de recunoaștere a vinovăției, Marović nu și-a executat pedeapsa, iar la data de 10 octombrie 2026 condamnarea sa din Muntenegru a expirat.

De asemenea, în anul 2019, guvernul sârb i-a acordat cetățenia fostului prim-ministru al Thailandei, Yingluck Shinawatra, condamnată în țara sa natală la cinci ani de închisoare pentru neglijență în serviciu într-o schemă legată de achiziția de orez care a generat pierderi financiare masive. Cetățenia i-a fost oferită în baza unei prevederi legale speciale aplicate în interes național.

Un alt caz notabil este cel al lui Andrei Naumov, fost general și șef al Direcției Principale de Securitate Internă din cadrul SBU (Ucraina), care a fugit din țară chiar înaintea declanșării invaziei ruse. Considerat trădător de autoritățile de la Kiev și privat de gradul militar de președintele Volodymyr Zelensky, Naumov a fost oprit de poliția de frontieră sârbă în aprilie 2022 la punctele de trecere spre Macedonia de Nord, având asupra sa sume mari de bani și diamante. Deși Ucraina a cerut extrădarea sa pentru trădare și delapidare, instanțele sârbe au respins definitiv cererea în toamna anului 2023, invocând riscuri la adresa vieții sale.

În plus, cetățeanul chinez Cui Guanghai, căutat în Statele Unite pentru coordonarea unei rețele menite să obțină ilegal tehnologii militare și să hărțuiască activiști pro-democrație, a fost arestat la Belgrad în aprilie 2025. După ce fusese plasat în arest la domiciliu cu monitorizare electronică, el și partenerul său John Miller au reușit să-și dezactiveze brățările și au evadat în august 2025, fiind dați în urmărire internațională prin Interpol.

În continuare, comunitatea internațională și observatorii politici vor monitoriza îndeaproape evoluțiile de la Belgrad pentru a vedea dacă noua conducere politică va menține politica de protejare a fugarilor sau dacă va schimba cursul relațiilor diplomatice și al cooperării judiciare cu statele vecine și partenerii occidentali.