Un scenariu ipotetic elaborat de RAND Corporation, un grup de experți care lucrează pentru guvernul Statelor Unite și Pentagon, explorează posibilele evoluții politice din Rusia după încheierea conducerii lui Vladimir Putin, precum și riscul izbucnirii unui conflict direct cu NATO până în anul 2030. Analiza precizează clar că este vorba despre un exercițiu de analiză prospectivă bazat pe un scenariu ipotetic, și nu despre o predicție privind moartea liderului de la Kremlin sau izbucnirea unui război.
Contextul analizei prospective
Potrivit analizei publicate de RAND Corporation, exercițiul își propune să evalueze vulnerabilitățile de securitate ale Alianței Nord-Atlantice în ipoteza unui vid de putere la Moscova și a unei crize economice prelungite în Rusia, care ar putea amplifica agresivitatea politicii externe a Kremlinului.
Succesiunea de la Kremlin și escaladarea tensiunilor (2027–2028)
În cadrul scenariului analizat, în ianuarie 2027, Vladimir Putin moare din cauze naturale la vârsta de 74 de ani, fiind descris în document drept cel mai longeviv conducător al Rusiei de la Iosif Stalin încoace. Dispariția sa declanșează o luptă pentru putere între facțiunile de la Kremlin, câștigată în cele din urmă de serviciile de securitate. În martie 2027, un fost general al FSB preia funcția de președinte.
Conform documentului, noul lider de la Moscova acceptă în aprilie 2027 un armistițiu cu Ucraina în schimbul ridicării parțiale a sancțiunilor occidentale. Cu toate acestea, negocierile de pace intră în impas până în iulie 2027, deoarece Rusia refuză să își retragă trupele din teritoriile ocupate. Până în 2028, confruntat cu o criză economică internă profundă și afectat de pierderile din război, noul președinte devine tot mai dependent de grupările radicale pro-război și inițiază o campanie de război hibrid împotriva statelor europene.
Criza din Estonia și invocarea Articolului 5 de către NATO (2029–2030)
În 2029, Statele Unite sunt nevoite să își concentreze resursele pentru gestionarea unei crize majore în America de Sud. Potrivit ipotezei RAND, Kremlinul consideră această reorientare a Washingtonului drept o oportunitate strategică și pregătește o acțiune împotriva Estoniei, stat membru NATO.
În mai 2030, Rusia provoacă proteste în orașul estonian Narva, iar ulterior folosește intervenția forțelor de ordine locale drept pretext pentru o intervenție militară destinată protejării populației rusofone. Ca răspuns, NATO invocă Articolul 5 privind apărarea colectivă și trimite trupe pentru apărarea Estoniei. Până în iunie 2030, situația degenerează în confruntări militare directe între forțele NATO și cele ruse. Conflictul se extinde pe flancul estic și sudic al Alianței, fiind însoțit de atacuri cibernetice și acte de sabotaj în Marea Britanie, în timp ce Rusia evită o confruntare cu Turcia.
Armistițiul din toamna anului 2030 și concluziile experților
În perioada octombrie-noiembrie 2030, după ce ocupă orașul Narva, președintele rus declară operațiunea militară încheiată și propune un armistițiu. Acesta intră în vigoare până în ianuarie 2031, însă negocierile pentru un acord durabil rămân blocate, generând riscul unui nou război înghețat.
Experții RAND avertizează că un astfel de deznodământ ar destabiliza Europa, ar afecta autoritatea Alianței Nord-Atlantice și ar lăsa continentul vulnerabil în fața unor tensiuni de securitate pe termen lung.
Sursa: www.realitatea.net
Adaugă la Agregator.ro
