Un grup de patru conaționali urmează să compară în fața magistraților de la Tribunalul Provincial din Valladolid, în perioada 9-12 noiembrie, sub acuzația de a fi coordonat o rețea de exploatare prin muncă a unor cetățeni români vulnerabili. Cazul, care a atras atenția autorităților spaniole, vizează activitățile desfășurate de o grupare familială din Medina del Campo, care a acționat în perioada cuprinsă între sfârșitul anului 2017 și primul trimestru al anului 2020. Procurorii au solicitat pedepse cumulate de 45 de ani de închisoare pentru inculpați, după ce ancheta a scos la iveală condiții inumane de muncă și un mecanism sofisticat de îndatorare forțată a muncitorilor.
Promisiuni de muncă transformate în sclavie modernă
Schema infracțională viza persoane cu un nivel scăzut de educație și care se confruntau cu dificultăți financiare majore în România. Recrutorii le promiteau un loc de muncă stabil în Spania, facilitând transportul cu autocare de linie. Însă, odată ajunși la destinație, muncitorii se trezeau captivi într-o spirală a datoriilor. Costurile călătoriei, cazarea în spații improprii și transportul zilnic către terenurile agricole erau facturate muncitorilor la prețuri exorbitante. S-a raportat că în anumite apartamente erau înghesuite până la 20 de persoane, chiria lunară percepută fiind între 100 și 150 de euro. Mai mult, cuplurile care îndrăzneau să ceară plata salariilor cuvenite erau amenințate cu evacuarea imediată.
Program de lucru epuizant și salarii inexistente
Conform rechizitoriului, victimele rețelei munceau între 9 și 12 ore pe zi, fără a beneficia de repaus săptămânal, concediu plătit sau înregistrare în sistemul de asigurări sociale. Deși pe hârtie era stabilită o remunerație de 5,50 euro pe oră, în realitate, liderii grupării rețineau aproape întreaga sumă sub diverse pretexte: taxe pentru hrană, combustibil sau plata unor datorii fictive. Muncitorii ajungeau astfel să lucreze fără a primi banii necesari pentru traiul de zi cu zi, fiind menținuți într-o stare de dependență financiară față de angajatori.
Structura grupării și amploarea operațiunilor
Gruparea a ajuns să coordoneze simultan peste 80 de lucrători agricoli, folosind firme paravan, precum Servicios Agrícolas Liliana SL, pentru a spăla banii și a evita controalele autorităților. Ancheta a relevat că unii muncitori erau înregistrați în mod fraudulos ca lucrători independenți, ceea ce le aducea nu doar lipsa protecției sociale, ci și datorii neașteptate către statul spaniol. Autoritățile au estimat la peste 136.324,70 euro suma totală spălată, identificând totodată transferuri bancare către România de peste 28.000 de euro. În urma perchezițiilor din martie 2020, au fost confiscate sume mari de bani și vehicule evaluate la 160.376 de euro.
Pedepse solicitate și daune morale
Procurorii au cerut pedepse drastice pentru membrii grupării: 36 de ani de închisoare pentru Vasile C.U., considerat liderul rețelei, și 7 ani pentru soția acestuia, Liliana G.U. Ceilalți doi inculpați, Constantin U. și Gheorghe U., riscă fiecare câte un an de închisoare pentru rolul lor în supravegherea muncitorilor și asigurarea transportului. De asemenea, parchetul a solicitat acordarea a 80.000 de euro daune morale pentru fiecare victimă identificată. Această situație nu este singulară, un caz similar fiind raportat recent în Caspe, Zaragoza, unde 91 de români au fost găsiți trăind în containere, după ce li s-a promis transport gratuit în schimbul a două zile de muncă neplătită.
Următorii pași în instanță
Procesul de la Valladolid va analiza toate probele adunate de unitatea specializată UCRIF din Madrid începând cu sesizarea din noiembrie 2019. Inculpații vor avea ocazia să își prezinte apărarea, beneficiind de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei sentințe definitive. Această cauză rămâne un avertisment sever privind riscurile la care se expun muncitorii sezonieri care acceptă oferte de muncă informale în străinătate.
Adaugă la Agregator.ro
