Un conflict politic de proporții a izbucnit pe scena publică din România, punându-l față în față pe ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, și pe fostul premier Ilie Bolojan. Totul a pornit de la o serie de acuzații lansate de fostul șef al Guvernului la adresa actualului ministru, pe care l-a învinuit că a eșuat în gestionarea corespunzătoare a bugetului instituției și că a ratat oportunitatea de a atrage fonduri europene în valoare de 700 de milioane de lei. Replica membrului cabinetului nu a întârziat să apară, acesta respingând ferm acuzele și susținând că cifrele demonstrează contrariul, acuzându-l pe fostul premier că poartă responsabilitatea directă pentru crearea unei crize financiare în sistemul medical de urgență prin tăierea fondurilor solicitate inițial.
Acuzațiile lansate de fostul premier privind bugetul și fondurile europene
Ilie Bolojan l-a criticat în mod public pe Alexandru Rogobete pentru modul deficitar în care ar fi administrat resursele financiare ale Ministerului Sănătății. Fostul premier a susținut că actualul ministru nu a anticipat corect necesarul bugetar și a eșuat în atragerea banilor europeni disponibili, punctând că o mare parte din sumele suplimentare alocate recent reprezintă o consecință directă a incapacității de a distribui fondurile în funcție de priorități, dar și de a accesa sumele prin PNRR și programele de coeziune.
Replica dură a ministrului Sănătății
În replică la criticile primite, ministrul Alexandru Rogobete a adoptat o tonalitate extrem de dură, catalogând afirmațiile fostului premier drept manipulative și false. Ministrul a explicat că a cerut încă de la începutul anului suma de 660 de milioane de lei destinată finanțării serviciilor de urgență, însă Ilie Bolojan a fost cel care a tăiat 200 de milioane de lei din această cerere. Această diminuare a provocat, în viziunea actualului ministru, o criză financiară reală în sistem, responsabilitatea fiind pasată acum în mod ipocrit asupra celor care au avertizat din timp în legătură cu deficitul de finanțare existent.
Situația rectificării bugetare și evoluția deficitului
Controversa s-a intensificat pe fondul rectificării bugetare aprobate vineri, în cadrul căreia serviciile de urgență au primit înapoi exact cele aproximativ 200 de milioane de lei care fuseseră tăiate anterior. În timp ce Ilie Bolojan a legat aceste mișcări bugetare de evoluția generală a deficitului – care a ajuns la 3,81% din PIB după primele nouă luni ale anului, în scădere față de 5,31% în aceeași perioadă din 2025, menționând totodată și o creștere a investițiilor publice cu peste 25 de miliarde de lei față de anul precedent – Rogobete a insistat că sănătatea populației nu trebuie transformată într-un simplu exercițiu contabil sau instrument de propagandă politică.
- Ministrul Sănătății a solicitat inițial 660 de milioane de lei pentru serviciile de urgență.
- Fostul premier Ilie Bolojan a redus această sumă solicitată cu 200 de milioane de lei la începutul anului.
- La rectificarea bugetară aprobată vineri, serviciile de urgență au primit suplimentar exact cele 200 de milioane de lei tăiate anterior.
- Ilie Bolojan l-a acuzat pe Rogobete și de eșecul atragerii a 700 de milioane de lei în fonduri europene.
- Deficitul a ajuns la 3,81% din PIB după primele nouă luni ale anului, comparativ cu 5,31% în aceeași perioadă din 2025.
- Investițiile publice au înregistrat o creștere de peste 25 de miliarde de lei față de anul trecut.
Rămâne de văzut cum va evolua acest conflict politic deschis pe axa Guvern – opozție și în ce măsură noile alocări financiare vor reuși să stabilizeze pe termen lung situația din sistemul medical de urgență, în timp ce ambele tabere continuă să își dispute responsabilitatea pentru indicatorii macroeconomici și gestionarea banilor publici.

