Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a evidențiat recent vulnerabilitățile majore care amenință stabilitatea financiară a României, în ciuda unor rezultate pozitive înregistrate în execuția bugetară pe trimestrul al treilea al anului 2026. Deși datele oficiale indică o consolidare fiscală în curs, autoritățile atrag atenția că nerespectarea calendarului PNRR ar putea declanșa dificultăți bugetare severe, punând în pericol ținta de deficit asumată pentru finalul anului.
Evoluția indicatorilor economici la 9 luni
Conform raportului publicat pe 3 noiembrie 2026 de Ministerul Finanțelor, economia a beneficiat de un impuls semnificativ din partea investițiilor publice. În trimestrul al treilea, acestea au atins pragul de 47,81 miliarde de lei, echivalentul a 2,33% din PIB, marcând o creștere de 48,6% comparativ cu intervalul similar din 2025. La nivelul primelor nouă luni, investițiile totale s-au ridicat la 107,77 miliarde de lei, o sumă cu 25,15 miliarde de lei mai mare decât cea înregistrată anul precedent, fondurile europene având o pondere de 65,6% în finanțarea acestor proiecte.
În ceea ce privește veniturile, bugetul general consolidat a consemnat o creștere de 15,2%, în timp ce veniturile fiscale au depășit estimările trimestriale cu 4,4%. Un rol esențial l-a avut încasarea din TVA, care a ajuns la 44,14 miliarde de lei, o majorare de 24,4% față de anul trecut. Totodată, cheltuielile de funcționare ale statului au fost ținute sub control, crescând cu doar 1,8%, sub nivelul inflației, ceea ce a dus la o scădere a ponderii acestora în PIB, de la 6,7% la 6,3%.
Deficitul bugetar și incertitudinile legate de PNRR
Eforturile de consolidare au condus la un deficit bugetar de 37,27 miliarde de lei în trimestrul al treilea, adică 1,81% din PIB, cu 4,11 miliarde de lei sub ținta programată. Cumulat, în primele nouă luni, deficitul s-a redus de la 5,31% în 2025 la 3,81% în 2026. Totuși, Alexandru Nazare a avertizat că atingerea țintei finale de 6,2% din PIB depinde critic de încasarea tranșelor aferente cererilor de plată numărul 5 și 6 din PNRR, aflate momentan în proces de evaluare la Comisia Europeană.
- Valoarea granturilor din cele două cereri de plată este de 4,23 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 1% din PIB.
- Plățile pentru proiectele PNRR au totalizat 12,99 miliarde de lei în T3, însă aceste venituri devin certe doar după validarea oficială a jaloanelor de către Bruxelles.
- Există riscul unei ajustări negative a veniturilor deja înregistrate dacă anumite obiective nu sunt validate.
Presiunea datoriei publice și conduita viitoare
Un alt factor de îngrijorare menționat de ministru este creșterea cheltuielilor cu dobânzile, care au ajuns la 50,63 miliarde de lei în primele nouă luni, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul anului 2025. Această presiune limitează drastic resursele destinate investițiilor și serviciilor publice. În acest context, Guvernul, sub coordonarea lui Luca Niculescu, a anunțat o analiză riguroasă a stadiului proiectelor și a obligațiilor financiare pentru a menține sustenabilitatea finanțelor publice.
Principiul de bază pentru ultimul trimestru rămâne prudența: nicio cheltuială nu va fi aprobată fără o acoperire certă în venituri. Menținerea ratingului de țară este miza principală, deoarece orice derapaj de la traiectoria de consolidare fiscală ar atrage automat costuri de finanțare mai mari, afectând atât statul, cât și sectorul privat și populația.
În perioada următoare, Executivul va finaliza evaluările solicitate Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene pentru a fundamenta deciziile necesare închiderii anuale, asigurându-se că România își respectă angajamentele economice pentru a evita penalizările financiare și presiunea asupra dobânzilor.
Adaugă la Agregator.ro
