Camera Deputaților urmează să voteze astăzi un proiect legislativ care vizează modificarea Codului penal, respectiv reducerea vârstei de la care un minor poate fi tras la răspundere penală pentru infracțiunea de omor. Deși contextul social, marcat de o creștere a actelor de violență în rândul tinerilor, a pus o presiune considerabilă pe autorități, inițiativa legislativă pleacă cu șanse minime de reușită, având deja un raport de respingere înregistrat.
În prezent, legislația din România stabilește un prag strict de 14 ani pentru răspunderea penală. Aceasta înseamnă că, indiferent de gravitatea faptei comise, copiii care nu au împlinit această vârstă nu pot fi sancționați penal. Această limită a devenit subiectul unei dezbateri aprinse, declanșată de incidente violente recente, precum cazul unui elev care și-a atacat profesoara și un coleg de clasă cu un cuțit, incident în urma căruia agresorul a rămas în libertate după evaluarea psihologică, dar și alte evenimente tragice, inclusiv crima de la Onești.
Proiectul de lege, înregistrat la Camera Deputaților sub numărul PL-x 352/2026, a fost inițiat de deputatul Ștefan-Alexandru Băișanu. Documentul propune o modificare punctuală a articolului 113 din Codul penal. Mai exact, inițiativa vizează coborârea limitei de vârstă de la 14 la 12 ani, însă exclusiv pentru infracțiunea de omor. O componentă esențială a acestei propuneri este condiționarea răspunderii penale de existența discernământului. Astfel, simpla împlinire a vârstei de 12 ani nu ar fi fost suficientă pentru a atrage sancțiuni penale; ar fi fost obligatoriu ca expertiza de specialitate să demonstreze că minorul a avut discernământ în momentul comiterii faptei.
Este important de subliniat că modificarea vizată de proiectul lui Ștefan-Alexandru Băișanu se limitează strict la infracțiunea de omor. Pentru orice alt tip de infracțiune, chiar dacă ar fi fost vorba de fapte grave, pragul de 14 ani ar fi rămas neschimbat. Această abordare a fost gândită ca o soluție de compromis, menită să sancționeze cele mai extreme manifestări de violență, menținând în același timp o abordare protectoare pentru minorii sub 14 ani în cazul altor tipuri de fapte penale.
Parcursul legislativ al acestui proiect a fost unul dificil. Senatul, în calitate de primă cameră sesizată, a respins inițiativa încă din luna aprilie 2026. Ulterior, proiectul a ajuns pe masa deputaților, care reprezintă forul decizional în acest caz. În ciuda argumentelor aduse de susținătorii proiectului, care au pus accent pe necesitatea adaptării legislației la realitățile sociale curente și la cazurile de violență extremă, comisiile de specialitate au elaborat un raport de respingere. Astfel, în ședința de astăzi, parlamentarii urmează să își exprime votul final asupra acestui raport.
Dacă plenul Camerei Deputaților va vota în favoarea raportului de respingere, așa cum se anticipează, propunerea legislativă va fi respinsă definitiv. Consecința directă va fi menținerea actualei legislații, ceea ce înseamnă că pragul de 14 ani pentru răspunderea penală rămâne neschimbat. Indiferent de gravitatea faptelor comise, copiii sub această vârstă vor continua să fie protejați de rigorile legii penale, rămânând în vigoare actualele proceduri de evaluare și măsurile de protecție socială aplicabile minorilor care comit fapte antisociale.
Dezbaterea de astăzi marchează un punct culminant în discuția publică despre limitele răspunderii penale a minorilor. Indiferent de rezultatul votului, chestiunea rămâne una sensibilă, punând în balanță nevoia de siguranță publică și pedepsire a faptelor extrem de grave cu principiile de protecție a copilului și dezvoltarea psihologică a minorilor. Rămâne de văzut dacă Parlamentul va decide să mențină status-quo-ul sau dacă va căuta, în viitor, alte modalități legislative de a gestiona fenomenul violenței în rândul copiilor sub 14 ani.
Adaugă la Agregator.ro
