Mai multe asociații de pacienți solicită autorităților statului să elimine restricțiile impuse asupra decontării investigațiilor RMN și CT, subliniind că necesitatea medicală ar trebui să decidă frecvența acestor proceduri. Odată cu noile reguli aplicate de la 1 ianuarie 2026, pacienții cu afecțiuni cronice se confruntă cu o presiune uriașă pe propriile bugete, fiind nevoiți să suporte costuri semnificative pentru examinările imagistice esențiale monitorizării stării de sănătate.

Limitarea investigațiilor CT și RMN poate genera, în timp, costuri cu mult mai mari Foto: Pixabay
Impactul noilor reglementări asupra programului Monitor
Reprezentanții a 13 asociații de pacienți trag un semnal de alarmă cu privire la prevederile intrate în vigoare la începutul anului 2026. Persoanele care dețin bilete de trimitere în regimul special de monitorizare de tip Monitor M3–M8 (vizând boli cardiovasculare, afecțiuni conexe, boli rare, boli neurologice, boli cerebrovasculare și boală cronică de rinichi) sunt limitate la o singură investigație de înaltă performanță pe an. Această măsură ignoră faptul că o evaluare completă implică adesea mai multe segmente anatomice, iar anumite patologii cer investigații repetate la intervale de câteva luni.
Dificultățile întâmpinate de clinici și povara financiară
Furnizorii de servicii medicale de imagistica au întâmpinat la rândul lor dificultăți majore în primele șase luni din cauza imposibilității de a verifica dacă un bolnav a efectuat deja singura investigație decontată pe parcursul anului 2026, unii alegând inițial să nu mai lucreze deloc cu programul Monitor. În consecință, pacienții au fost nevoiți să achite din buzunar diferențele pentru segmentele rămase neacoperite, un efort financiar greu de susținut având în vedere că 40% dintre respondenții unui studiu realizat de APAN au venituri sub 4.000 de lei, iar 17% înregistrează câștiguri mai mici de 2.000 de lei.
Reacția autorităților și demersurile legislative
Deși Ministerul Sănătății a pus în dezbatere publică în aprilie 2026 un proiect de ordonanță de urgență pentru eliminarea acestor limitări – moment în care ministrul Alexandru Rogobete a subliniat că viața unui om nu se calculează în deficit bugetar –, actul normativ nu a fost adoptat. Ulterior, la 12 octombrie 2026, Senatul a adoptat în unanimitate propunerea legislativă L550/2026 pentru a facilita accesul bolnavilor cronici la imagistică medicală. Asociațiile de pacienți cer însă extinderea acestor măsuri pentru toate afecțiunile care impun recomandare medicală de specialitate.
- Limitarea la un singur segment anatomic per an pentru investigații complexe precum RMN-ul în scleroza multiplă.
- Riscuri majore pe termen lung: amânarea diagnosticării complicațiilor și creșterea cazurilor de dizabilitate severă.
- Costuri suplimentare suportate de bolnavi pentru consultații, investigații și recuperare medicală.
- Incapacitatea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de a controla eficient abuzurile din sistem.
În perioada următoare, organizațiile de profil speră ca măsurile legislative adoptate de Senat să nu întâmpine noi blocaje și să fie implementate rapid, astfel încât toți pacienții cronici să beneficieze de un acces egal, necondiționat de bariere administrative sau de posibilitățile materiale ale fiecăruia, la investigațiile imagistice recomandate de medici.

