În luna august 2026, un cumpărător din Târgoviște a achitat suma de 122,8 lei pentru un coș format din zece produse alimentare esențiale, în timp ce în august 2022 același set de alimente costa doar 79,3 lei. Această majorare de 55% reprezintă cea mai amplă scumpire înregistrată la nivelul celor 41 de municipii reședință de județ monitorizate de Institutul Național de Statistică, transformând orașul dintr-unul dintre cele mai avantajoase locuri pentru cumpărături într-unul cu prețuri semnificativ mai ridicate în acest clasament național.
Structura coșului și factorii principali ai scumpirii
Analiza se bazează pe prețurile medii publicate de INS pentru lunile august 2022 și august 2026, menținând aceleași cantități pentru a elimina distorsiunile sezoniale ale legumelor. Coșul analizat conține câte un kilogram de cartofi, roșii, castraveți, fasole păstăi, ardei gras, vinete, prune și brânză de oaie, alături de un litru de lapte și zece ouă. La media orașelor din țară, valoarea coșului a urcat de la circa 93 de lei la aproximativ 113 lei, înregistrând un avans de 21%.
Saltul uriaș din Târgoviște este generat în principal de două produse: brânza de oaie, al cărei kilogram a saltat de la 34,5 la 58,75 lei, reprezentând cel mai ridicat nivel din România în august 2026, și fasolea păstăi, al cărei preț s-a dublat de la 7,17 la 14,67 lei pe kilogram. Doar aceste două articole explică mai mult de jumătate din majorarea totală înregistrată în municipiu.
Alte orașe afectate și evoluția produselor lactate
Pe locurile următoare în topul scumpirilor se situează Reșița, cu o creștere de 46%, și Tulcea, cu 45%. În Tulcea, prețul roșiilor a explodat de la 3,83 la 12,07 lei pe kilogram, triplicându-se. Urmează Oradea cu un avans de 42%, precum și Deva și Constanța, ambele cu o majorare de circa 37%.
La nivel general, nu legumele au determinat creșterea prețurilor pentru acest coș, ci produsele lactate și ouăle. Laptele s-a scumpit cel mai mult, de la 4,61 la 6,52 lei pe litru (+41%), fiind urmat îndeaproape de ouă, care au urcat de la 1,13 la 1,59 lei (+40%). În schimb, legumele de vară au rămas stabile sau chiar s-au ieftinit: castraveții au crescut cu doar 5%, fasolea păstăi s-a ieftinit ușor, iar vinetele costă în medie cu 6% mai puțin decât în urmă cu patru ani.
Extremele naționale: Piatra Neamț versus Timișoara
Cel mai ieftin coș din țară a fost înregistrat în Piatra Neamț, unde costul în august 2026 a fost de 93,9 lei, în condițiile unei scumpiri de doar 2% în intervalul de patru ani. Urmează Brăila, cu 96,1 lei, și Târgu Jiu, cu 99 lei. Bistrița este singurul oraș unde coșul a marcat o scădere de 3,4%, deși valoarea sa rămâne de asemenea peste pragul de 100 de lei.

La polul opus se află Timișoara și Sfântu Gheorghe, unde valoarea coșului se apropie de 133 de lei, fiind urmate de Tulcea (131,8 lei) și Cluj-Napoca (129,6 lei). Diferența dintre cel mai ieftin și cel mai scump oraș a ajuns la 39 de lei, o sumă care reflectă o discrepanță de 42% raportat la valoarea coșului din Piatra Neamț.
Punctele esențiale ale analizei statistice
- Târgoviște: Deține cea mai mare scumpire din țară pentru coșul analizat, cu un avans de 55% în patru ani.
- Brânza de oaie și fasolea păstăi: Au generat peste jumătate din creșterea de preț înregistrată în Târgoviște.
- Laptele și ouăle: Au înregistrat cele mai consistente scumpiri naționale la nivel de produse, de aproximativ 40-41%.
- Legumele de vară: Au demonstrat o stabilitate surprinzătoare, vinetele fiind chiar mai ieftine în 28 dintre cele 41 de orașe comparativ cu august 2022.
- Piatra Neamț: Reprezintă cel mai ieftin municipiu din clasament pentru acest set de zece alimente.
În ceea ce privește evoluția macroeconomică generală, Indicele Prețurilor de Consum (IPC) arată o scumpire cumulată de 34,13% pentru totalul bunurilor și serviciilor între august 2022 și august 2026, în timp ce segmentul mărfurilor alimentare a crescut cu 30,37%. Creșterea accelerată a coșului din Târgoviște depășește semnificativ media oficială a alimentelor, însă indicatorii au metodologii diferite, coșul analizat bazându-se pe cantități fixe și zece produse punctuale, pe când IPC utilizează ponderi complexe derivate din structura reală a cheltuielilor gospodăriilor din România.
În perioada următoare, analizele de prețuri și publicațiile de specialitate vor continua să monitorizeze evoluția pieței bunurilor de consum din România, urmărind dacă decalajele majore între municipii se vor menține sau dacă politicile economice și fluctuațiile sezoniere vor aduce o stabilizare a costurilor pentru alimentele de bază în toate regiunile țării.


