Organizația Națiunilor Unite a emis un avertisment sever cu privire la viitorul planetei, subliniind că orice depășire a pragului de 1,5 grade Celsius de încălzire globală, raportat la era preindustrială, va genera consecințe catastrofale și, în multe cazuri, iremediabile asupra regiunilor înghețate ale Pământului. Două rapoarte recente ale ONU atrag atenția că starea criosferei – care cuprinde banchizele, ghețarii și solurile înghețate – este extrem de fragilă, necesitând intervenții urgente și decisive pentru a evita un scenariu ecologic și economic devastator.
Impactul critic asupra criosferei globale
Criosfera, definită prin prezența zăpezii și a gheții, se confruntă deja cu transformări vizibile și alarmante. Potrivit specialiștilor, topirea ghețarilor și a banchizei, alături de dezghețarea permafrostului, nu reprezintă doar o problemă de peisaj, ci un catalizator pentru riscuri majore: inundații severe, pagube economice substanțiale, penurie de apă și pericole crescute în zonele montane. Un exemplu concret al acestei degradări este Elveția, care a pierdut deja aproximativ 20% din masa sa glaciară, un indicator clar al gravității fenomenului.
Limita de siguranță și pragul critic de 1,5 grade
Deși Acordul de la Paris stabilește 1,5 grade Celsius ca obiectiv principal pentru limitarea schimbărilor climatice, oamenii de știință avertizează că acest nivel este deja prea ridicat pentru a proteja criosfera. Din perspectiva experților, o „temperatură de siguranță” pentru menținerea integrității ghețarilor ar fi mai degrabă în jurul valorii de 1 grad Celsius. În prezent, omenirea a atins deja o încălzire de 1,37 grade Celsius, iar rețeaua europeană Copernicus estimează că pragul de 1,5 grade ar putea fi depășit în jurul anului 2030.
- Consecințe pe termen lung: Chiar și în cazul unei reveniri sub pragul de 1,5 grade, recuperarea ghețarilor va fi un proces extrem de lent, întins pe decenii sau secole.
- Riscuri de tip „coșmar”: Un scenariu în care încălzirea atinge 2,8 grade Celsius ar putea accelera creșterea nivelului mării la 5 centimetri pe an până în 2150.
- Emisiile permafrostului: Topirea solurilor înghețate ar putea elibera anual cantități de CO2 comparabile cu emisiile curente ale Statelor Unite.
Urgente climatice și responsabilitate politică
James Kirkham, autorul principal al unuia dintre rapoartele ONU, a subliniat că fiecare fracțiune de grad peste limita stabilită va amplifica devastarea. Cu doar o săptămână înainte de summitul COP31, mesajul comunității științifice este clar: temperaturile trebuie reduse rapid, mult sub pragul de 1,5 grade Celsius. Deși există o mică rază de speranță pentru refacerea parțială a unor ghețari sau a calotei arctice în cazul unei scăderi rapide a temperaturilor, calendarul acestui proces este non-liniar și incert.
Un semnal de alarmă după tragedia din Nepal
Consecințele acestor fenomene nu sunt doar ipotetice, ci se manifestă deja prin tragedii umane. Cercetătorul Gunjan Silwal a amintit de dezastrul din luna august din Nepal, unde prăbușirea unui ghețar a provocat un „tsunami montan” soldat cu peste 1.500 de morți și 5.000 de dispăruți. Acesta este considerat un preludiu al impactului încălzirii globale asupra regiunilor muntoase. În acest context, deciziile politice luate în următorii ani, în special în ceea ce privește eliminarea combustibililor fosili, vor determina direct magnitudinea pagubelor viitoare și supraviețuirea multor comunități de pe glob.
În perioada următoare, atenția lumii se va concentra asupra negocierilor climatice, unde presiunea pentru măsuri concrete va fi mai mare ca oricând, având în vedere că actualele angajamente climatice ale statelor nu previn încă o încălzire globală de aproximativ 2,6 grade Celsius până la finalul secolului.
Adaugă la Agregator.ro
