Președintele Nicușor Dan a decis să trimită înapoi în Parlament, spre reexaminare, actul normativ care permite acordarea de stimulente financiare pentru montarea centralelor individuale pe combustibili fosili în anumite clădiri conectate la rețelele de termoficare centralizată, invocând riscul unor noi proceduri de infringement din partea Comisiei Europene și posibile nereguli legate de reglementările comunitare privind performanța energetică.
Contextul legislativ și decizia Curții Constituționale
Proiectul vizează aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2025, prin care statul român transpune în legislația națională o directivă europeană importantă referitoare la performanța energetică a clădirilor. După ce actul a ajuns pe masa șefului statului pentru promulgare la data de 9 aprilie 2026, Nicușor Dan a contestat prevederile la Curtea Constituțională pe 27 aprilie. Cu toate acestea, CCR a respins obiecția formulată prin Decizia nr. 837/2026, publicată în Monitorul Oficial pe 23 octombrie, stabilind că legea respectă normele constituționale. În actuala cerere de reexaminare, președintele subliniază că nu pune la îndoială decizia Curții, ci cere legislatorilor o reevaluare atentă a utilității practice și a modului în care legea se aliniază la cerințele Uniunii Europene.
Problema derogării de doi ani și a combustibililor fosili
Principalul punct de dispută adus în atenție de președinte se referă la excepția votată de Camera Deputaților. Aceasta permite acordarea de subvenții pentru cazanele pe combustibili fosili în imobilele legate de puncte termice care deservesc sub 50 de consumatori finali, pe o durată de cel mult doi ani. Șeful statului arată că directiva europeană interzice ferm astfel de stimulente începând cu 1 ianuarie 2025, exceptând doar investițiile selectate înainte de acest termen și finanțate prin anumite fonduri europene specifice. Mai mult, argumentul comisiilor parlamentare privind scăderea costurilor de funcționare pentru punctele termice subutilizate nu este acceptat de legislația comunitară drept motiv legitim pentru o asemenea abatere.
Procedurile de infringement deschise de Comisia Europeană
Autoritățile europene monitorizează îndeaproape modul în care România aplică normele în vigoare, iar președintele atrage atenția asupra riscurilor diplomatice și financiare. Până în prezent, Comisia Europeană a deschis două proceduri de infringement legate de transpunerea Directivei (UE) 2024/1275:
-
INFR(2025)0168 – lansată la 26 martie 2025 și închisă ulterior la 1 octombrie 2026.
-
INFR(2026)0490 – deschisă la 14 iulie 2026, având ca obiect netranspunerea în întregime a directivei.
Menținerea unei derogări naționale nepermise de Bruxelles ar putea determina Comisia să considere transpunerea ca fiind neconformă, generând noi sancțiuni și prejudicii de imagine.
Impactul ecologic pe termen lung
Pe lângă aspectele juridice, șeful statului avertizează și asupra consecințelor nefavorabile asupra mediului înconjurător. O facilitate financiară limitată la doi ani nu garantează oprirea funcționării echipamentelor instalate după această perioadă, ceea ce poate perpetua dependența de combustibili fosili și poate menține nivelul emisiilor poluante la cote ridicate pentru mulți ani. De asemenea, sprijinirea acestor alternative poate descuraja beneficiarii să investească pe viitor în tehnologii cu emisii zero, iar criteriul simplu al numărului de utilizatori nu justifică din punct de vedere ecologic renunțarea la sistemul centralizat.
În faza următoare, Parlamentul urmează să analizeze argumentele aduse de Nicușor Dan în cererea de reexaminare și să decidă dacă va modifica legea pentru a o armoniza pe deplin cu cerințele europene și politicile de mediu asumate de România, orientând fondurile publice către opțiuni energetice cu adevărat sustenabile.
Adaugă la Agregator.ro
