Ministrul Muncii, Florin Manole, a subliniat marți, în cadrul unei dezbateri organizate de Blocul Național Sindical (BNS), necesitatea unei schimbări de paradigmă în discuțiile privind stabilirea salariului minim pe economie pentru anul 2027. În contextul pregătirii negocierilor decisive care urmează, oficialul a declarat că dialogul nu trebuie să se limiteze strict la indicatori macroeconomici, profitabilitate sau competitivitate, ci trebuie să integreze obligatoriu conceptul de „coș minim pentru un trai decent”.
O abordare centrată pe demnitatea angajatului
În discursul său, ministrul a pus sub semnul întrebării definiția actuală a competitivității economice, susținând că un model de afaceri nu poate fi considerat de succes dacă angajații săi nu reușesc să își asigure un nivel de trai adecvat. Florin Manole a punctat că, în discuțiile viitoare, tema nivelului de trai va fi tratată cu o importanță egală cu alte probleme structurale, precum combaterea muncii la negru sau la gri și eficientizarea colaborării dintre ANAF și ITM. De asemenea, această tematică va fi corelată cu transpunerea directivei europene privind lucrătorii de pe platformele digitale, precum cele de livrare sau ride-sharing, pentru a garanta condiții de muncă demne.
Lecțiile ultimilor opt ani și argumentul competitivității
Analizând evoluția salariului minim din 2018 până în prezent, ministrul Muncii a menționat că experiența ultimilor opt ani a oferit dovezi clare care infirmă temerile patronatelor. Deși reprezentanții mediului de afaceri au susținut constant că majorările salariale sunt nesustenabile și vor genera pierderi de locuri de muncă, realitatea statistică a demonstrat contrariul. România nu a înregistrat o scădere a numărului de angajați sau a contractelor de muncă, în ciuda creșterilor consistente ale salariului minim, adesea peste rata inflației.
Factorii reali care influențează economia
Florin Manole a explicat că actuala dezbatere privind competitivitatea, prezentă atât la nivel global, cât și european prin rapoartele Draghi și Letta, trebuie să identifice corect sursele problemelor economice. În opinia sa, dificultățile de competitivitate ale României nu sunt cauzate de costurile forței de muncă, ci mai degrabă de prețurile ridicate la energie. Totodată, ministrul a recunoscut existența unor carențe administrative, evidențiind necesitatea reformării Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), instituție pe care a descris-o ca fiind blocată în proiectele anilor 2000, dar care beneficiază de bugete europene ce pot fi folosite pentru dezvoltare.
Contextul economic actual și pașii următori
Ministrul a făcut referire și la dificultățile bugetare și economice recente, menționând că perioada de austeritate începută în a doua jumătate a anului 2025 nu a adus rezultatele scontate. Cu o notă personală, Manole a rememorat propriile dificultăți din perioada 2010, când salariul minim nu îi permitea acoperirea chiriei în București, subliniind importanța unei viziuni pe termen lung în programul de guvernare. În prezent, demersurile pentru stabilirea salariului minim au fost deja lansate:
- Ministerul Muncii a elaborat raportul privind evoluția indicatorilor macroeconomici relevanți.
- Documentul a fost deja transmis către partenerii sociali pentru analiză.
- Urmează organizarea comisiilor de dialog social și a ședințelor Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social (CNP), unde se va decide valoarea finală.
Studiul BNS lansat cu această ocazie arată că, la doi ani de la implementarea Directivei (UE) 2022/2041, unul din patru salariați din România câștigă în jurul salariului minim, iar 1,71 milioane de persoane, reprezentând o treime din salariații cu normă întreagă, primesc maximum 5% peste acest prag, situație similară cu cea din 2024. Urmează o perioadă intensă de negocieri pentru a stabili traiectoria salariului minim înainte de 1 ianuarie 2027.
Adaugă la Agregator.ro
