Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a lansat un avertisment serios cu privire la dificultățile tot mai mari pe care societățile contemporane le întâmpină în procesul de luare a deciziilor. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței intitulate „No Limits to Hope: Sense-making for alternative futures”, un eveniment de anvergură organizat de Asociația Română pentru Clubul de la Roma, structură pe care oficialul o coordonează. În discursul său, Isărescu a subliniat că slăbirea încrederii la nivel social reprezintă un obstacol major în calea obținerii unui consens, fapt ce complică gestionarea crizelor și adaptarea la provocările globale actuale.
Provocările care modelează viitorul
În viziunea guvernatorului BNR, societățile actuale se află sub o presiune constantă, interacționând prin mecanisme care devin tot mai greu de controlat. Oficialul a identificat trei surse principale de tensiune care afectează stabilitatea: incertitudinea economică, care subminează capacitatea instituțiilor de a planifica eficient pe termen mediu și lung, schimbările tehnologice rapide, care impun dobândirea de noi competențe și adoptarea unor forme inedite de judecată, precum și presiunile de mediu. Acestea din urmă pun sub semnul întrebării sustenabilitatea producției, infrastructura existentă și însăși baza mijloacelor de trai ale populației.
Trei piloni pentru reziliența societății
Pentru a depăși aceste blocaje, Mugur Isărescu a propus trei direcții strategice care ar trebui să ghideze acțiunile viitoare. În primul rând, este necesară o schimbare de paradigmă către o gândire pe termen lung. Deși presiunile imediate solicită o atenție sporită, calitatea deciziilor politice și economice depinde de capacitatea liderilor de a privi dincolo de orizontul prezentului, având în vedere că alegerile de astăzi modelează constrângerile viitoare pentru generațiile următoare.
În al doilea rând, rolul instituțiilor este crucial. Credibilitatea acestora nu este un dat, ci se construiește în timp, prin responsabilitate, coerență și o comunicare onestă despre limitele și posibilitățile reale. Guvernatorul a insistat pe importanța dialogului, definit ca o combinație între răbdarea de a explica și disponibilitatea autentică de a asculta. Această abordare necesită o formă de modestie intelectuală, esențială pentru a reexamina ipotezele considerate inițial ca fiind fundamentale.
Cooperarea ca soluție globală
A treia prioritate strategică identificată de Mugur Isărescu vizează cooperarea internațională. Având în vedere că forțele care modelează destinele societăților depășesc granițele naționale, colaborarea devine o necesitate pentru identificarea timpurie a riscurilor. Dialogul între țări și între generații este considerat esențial pentru creșterea rezilienței în fața incertitudinilor economice și tehnologice. În acest context, Asociația Română pentru Clubul de la Roma joacă un rol activ prin traducerea lucrărilor de specialitate și aducerea temelor globale în dezbaterea publică din România.
- Perspectiva pe termen lung: Depășirea presiunilor imediate pentru a asigura viitorul.
- Instituții credibile: Construirea încrederii prin decizii consecvente și transparență.
- Dialogul deschis: Disponibilitatea de a asculta și modestia de a reevalua premisele.
- Cooperarea internațională: Gestionarea riscurilor transfrontaliere prin colaborare între națiuni și generații.
Clubul de la Roma, fondat în 1968, rămâne un reper intelectual internațional, renumit pentru raportul „Limitele creșterii” din 1972, care a pus întrebări fundamentale despre consumul de resurse finite pe o planetă cu capacitate limitată. Asociația Română pentru Clubul de la Roma, înființată la 20 martie 1993, continuă să promoveze aceste perspective critice în țara noastră. La finalul evenimentului, Mugur Isărescu a marcat momentul prin prezentarea unei medalii comemorative. Urmează ca societatea să decidă dacă va reuși să integreze aceste lecții în politicile publice, într-un efort de a restabili încrederea necesară pentru un consens durabil.
Adaugă la Agregator.ro
