România traversează o etapă economică complicată, marcată de necesitatea continuă de a reduce deficitul bugetar, în timp ce mediul de afaceri trage un semnal de alarmă privind efectele negative ale modificărilor fiscale frecvente asupra planificării și investițiilor pe termen lung. După mai multe majorări de taxe, experții subliniază că abordarea actuală trebuie reorientată spre îmbunătățirea colectării veniturilor și controlul riguros al cheltuielilor publice.
Foto:Shutterstock
Contextul fiscal și evoluția deficitului bugetar
Țara a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 9,3% din Produsul Intern Brut, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Pentru corectarea acestui dezechilibru, statul a recurs la o serie de măsuri drastice: cota standard de TVA a urcat de la 19% la 21%, cotele reduse au fost unificate la 11%, impozitul pe dividende a crescut de la 10% la 16%, iar impozitele locale pe proprietate și regimul microîntreprinderilor au suferit modificări substanțiale.
Aceste majorări au generat o creștere a veniturilor bugetare. În perioada august 2025–iulie 2026, încasările din TVA s-au majorat cu 22,2% față de cele 12 luni precedente. În primele opt luni ale anului 2026, deficitul a înregistrat 2,89% din PIB, față de 4,51% în intervalul similar din 2025. Totuși, Comisia Europeană estimează un deficit de circa 6,2% din PIB pentru întregul an 2026, ținta finală fiind atingerea pragului de 3% din PIB până în 2031.
Presiunea pe consum și limitele fiscalității
Specialiștii avertizează că spațiul pentru noi majorări de taxe este practic epuizat, populația și companiile resimțind puternic povara financiară. Inflația a oscilat de la 10,85% în mai 2026 la 6,17% în august și 6,61% în septembrie, afectând sever puterea de cumpărare. Deși comerțul cu amănuntul a înregistrat o revenire în august, cu un avans de 2,3% lunar și 0,1% anual, în primele opt luni din 2026 cifra de afaceri din comerț a rămas cu 5,1% sub nivelul din perioada similară a anului trecut.
Totodată, fluxul net al investițiilor străine directe a suferit un recul major, ajungând la 669 de milioane de euro în primul semestru din 2026, comparativ cu 3,72 miliarde de euro în primele șase luni din 2025, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 82%.
Rezervele statului și soluțiile propuse de mediul de afaceri
O direcție esențială de acțiune o constituie combaterea evaziunii și recuperarea TVA-ului necolectat. Pentru 2023, România a înregistrat cel mai mare decalaj de conformare din Uniunea Europeană, ratând încasarea a aproximativ o treime din TVA-ul datorat, ceea ce a generat o gaură de 45,5 miliarde de lei. Recuperarea fiecărui punct procentual din acest deficit de colectare ar aduce la buget circa 1,5 miliarde de lei.
- Stabilitate fiscală: Introducerea unui moratoriu fiscal de 3 până la 5 ani pentru a opri modificarea constantă a taxelor.
- Digitalizarea ANAF: Utilizarea eficientă a facturării electronice, a sistemului SAF-T, e-Transport și a declarației precompletate.
- Dialog deschis: Crearea unui consiliu consultativ economic pe lângă premierul Luca Niculescu pentru consultarea periodică a industriilor.
- Reforma cheltuielilor: Controlul strict al banului public, protejând în același timp investițiile în infrastructură, energie și educație.
Ce urmează pentru economia românească
În perioada următoare, autoritățile vor trebui să gestioneze cu maximă prudență echilibrul fragil dintre consolidarea fiscală și menținerea unui mediu economic predictibil. Planurile includ eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri începând cu 1 ianuarie 2027, însă succesul măsurilor viitoare va depinde în mod direct de capacitatea Guvernului de a purta un dialog constant cu reprezentanții mediului de afaceri și de a stimula investițiile productive fără a sufoca economia prin noi poveri fiscale.
Adaugă la Agregator.ro
