Medicul Alexandru Nechifor, conferențiar universitar, a revenit recent în țară după participarea la prestigioasa întâlnire internațională HealthLINK, desfășurată în cadrul Harvard Medical School. Experiența sa în mediul academic american a declanșat o reflecție critică asupra stării actuale a sistemului medical din România. În timp ce la nivel global se discută intens despre integrarea inteligenței artificiale pentru a revoluționa actul medical, în unitățile sanitare autohtone realitatea cotidiană rămâne ancorată în limitări structurale severe. Nechifor a subliniat că, la întoarcerea din Statele Unite, contrastul dintre posibilitățile oferite de tehnologia de ultimă generație și dificultățile administrative cu care se confruntă medicii români este resimțit ca un duș rece, punând în pericol calitatea îngrijirii pacienților.
Realitatea sistemului medical: între digitalizare și birocrație
Medicul explică faptul că entuziasmul pentru inovație este estompat de problemele sistemice cronice. Într-un interviu acordat recent, acesta a punctat că, în România, discuțiile despre utilizarea algoritmilor de inteligență artificială par adesea desprinse din literatura de anticipație, având în vedere că personalul medical este încă blocat în gestionarea dosarelor pe suport de hârtie. Această birocrație excesivă, combinată cu infrastructura spitalicească deficitară și cu absența unor programe coerente de prevenție, creează un decalaj major care riscă să marginalizeze pacienții cei mai vulnerabili.
Domeniile unde inteligența artificială ar putea face diferența
Alexandru Nechifor a identificat mai multe direcții clare unde tehnologia ar putea aduce beneficii imediate, dacă ar fi implementată corect:
- Analiza avansată a imaginilor medicale: Detectarea precoce a patologiilor, acolo unde capacitatea umană atinge limitele de oboseală.
- Interpretarea datelor genetice: Susținerea diagnosticului în cazul bolilor rare prin procesarea unor volume masive de informații.
- Optimizarea sarcinilor administrative: Reducerea timpului consumat cu documentația, permițând medicilor să se concentreze mai mult pe interacțiunea cu pacientul.
- Evaluarea riscurilor cardiovasculare: Utilizarea algoritmilor pentru a identifica predispozițiile pacienților înainte ca afecțiunile să devină critice.
Riscul unei medicine fragmentate
Un aspect îngrijorător semnalat de medic este posibilitatea apariției unei medicine „pe două viteze”. Dacă instrumentele bazate pe inteligență artificială vor fi accesibile doar clinicilor private de elită sau unor centre medicale izolate, va crește inechitatea în accesul la tratamente moderne. Nechifor insistă că tehnologia nu poate funcționa în absența unor date medicale de calitate și a unui sistem de sănătate primară solid. Fără aceste baze, investițiile în software performant riscă să rămână simple „gadgeturi scumpe” într-un mediu spitalicesc subfinanțat.
Tehnologia nu înlocuiește empatia umană
În ciuda potențialului tehnologic, medicul atrage atenția că inteligența artificială nu trebuie să substituie relația directă dintre medic și pacient. Deși algoritmii pot oferi o precizie milimetrică și o viteză de calcul net superioară omului, aceștia nu pot oferi empatie sau sprijin emoțional. Pentru Nechifor, un cod sursă nu poate „ține de mână” un pacient care primește o veste medicală dificilă. Astfel, prioritatea sa, ca universitar și practician, rămâne formarea tinerelor generații de medici care să știe să utilizeze tehnologia ca pe un instrument de sprijin, fără a transforma spitalele în simple fabrici de cifre.
În perioada următoare, medicul Alexandru Nechifor își continuă activitatea clinică și didactică, militând pentru o tranziție responsabilă către digitalizare. Acesta subliniază că datoria sa morală este de a pregăti studenții să integreze aceste noi instrumente în practica medicală, astfel încât, pe termen lung, pacienții din România să poată beneficia de un act medical mai sigur, mai rapid și mai uman.
Adaugă la Agregator.ro