Statul român anticipează încasări cu 750 de milioane de lei mai reduse decât cele planificate inițial din taxele aferente sectorului de jocuri de noroc, conform proiectului de rectificare bugetară dat publicității joi de Ministerul Finanțelor, această discrepanță fiind corelată cu impasul administrativ generat de noile reglementări legislative intrate în vigoare la începutul anului, deși instituția nu detaliază ponderea exactă a dificultăților de autorizare în acest deficit.
Impactul legislativ și blocajul administrativ la nivel local
Dificultățile financiare își au originea în implementarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 7/2026, act normativ care a conferit autorităților locale prerogativa de a reglementa, limita sau interzice desfășurarea activităților profilate pe jocuri de noroc în raza teritorială a fiecărei unități administrativ-teritoriale. Pe lângă avizele la nivel național, operatorii economici trebuie să parcurgă acum și un proces de aprobare din partea primăriilor. Cu toate acestea, numeroase municipalități au omis adoptarea normelor locale necesare, iar absența unor prevederi tranzitorii a paralizat capacitatea firmelor de a obține reautorizările. O radiografie realizată de Profit.ro a arătat că, la momentul evaluării, doar 90 dintre cele aproximativ 3.100 de unități administrativ-teritoriale din țară au adoptat hotărârile impuse, dintre care 35 au optat pentru interzicerea totală, în timp ce 55 au autorizat continuarea profilului. În consecință, sumele colectate pentru autorizarea terminalelor de tip slot-machine s-au prăbușit de la 485 de milioane de lei în intervalul februarie–mai 2025 la 300 de milioane de lei în perioada similară din 2026, marcând o contracție de 38% sau 185 de milioane de lei.
Contracția drastică a parcului de aparate și a forței de muncă
Efectele economice negative au fost anticipate și de o analiză a think tank-ului Frames publicată în septembrie, care a avertizat asupra unor pierderi anuale de peste un miliard de euro pentru ansamblul economiei, dintre care 530–550 de milioane de euro la bugetul de stat, prognoză valabilă pentru începutul lui 2027. La data de 1 septembrie 2026, pe teritoriul României mai funcționau legal 19.723 de dispozitive de joc, comparativ 35.533 în luna martie, ceea ce echivalează cu o prăbușire de 45% și un nivel cu peste 70% mai redus față de anul 2023. Proiecțiile indicau o restrângere continuă până la 14.682 de unități la 1 octombrie, 9.786 la 1 decembrie și 7.201 la 1 ianuarie 2027. Pe plan social, reculul operațional s-a reflectat direct asupra personalului angajat, efectivul scăzând de la un interval de 26.441–28.049 de salariați la începutul anilor la 19.636 la data de 1 iulie, estimările indicând că între 10.000 și 15.000 de cetățeni au rămas fără locuri de muncă în primele șase luni. În vederea depășirii acestui blocaj, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a înaintat propuneri vizând măsuri tranzitorii, însă implementarea acestora este condiționată de adoptarea unor modificări legislative centrale.
Echilibrul rectificării bugetare și alte deficite sectoriale
Analiza execuției pe primele nouă luni ale anului 2026 evidențiază abateri negative considerabile și la alte capitole de venituri din structura bugetară. Astfel, încasările din accize se situează cu 3,68 miliarde de lei sub țintele inițiale, influențate și de diminuarea accizei la motorină, veniturile nefiscale înregistrează un minus de 1,87 miliarde de lei, iar fondurile nerambursabile atrase de la Uniunea Europeană sunt mai mici cu 4,58 miliarde de lei, corelat cu ritmul implementării proiectelor. Aceste pierderi sunt contrabalansate parțial de plusuri înregistrate la taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe venit și impozitul pe profit. Per ansamblu, proiectul de rectificare bugetară creionează o diminuare a veniturilor bugetului general consolidat cu circa 4,7 miliarde de lei și o extindere a deficitului nominal cu aproximativ 3,5 miliarde de lei, menținându-se totuși reperul de 6,2% din PIB ca țintă de deficit.
Concluzii și puncte esențiale desprinse din evoluția bugetară
- Deficitul veniturilor din jocuri de noroc: Statul estimează încasări cu 750 de milioane de lei mai mici din cauza blocajului administrativ.
- Criterii locale stricte: OUG nr. 7/2026 a transferat competențele de autorizare către primării, însă doar 90 din circa 3.100 de unități au emis hotărârile necesare (35 le-au interzis, 55 le-au permis).
- Scăderea numărului de echipamente: Parcul de aparate de tip slot-machine s-a redus la 19.723 la 1 septembrie 2026, cu 45% mai puțin decât în martie.
- Impactul asupra angajaților: Între 10.000 și 15.000 de persoane și-au pierdut locurile de muncă în primele șase luni ale anului.
- Alte abateri bugetare: Veniturile din accize, veniturile nefiscale și sumele rambursate de UE au înregistrat, de asemenea, minusuri substanțiale de miliarde de lei.
În pofida dificultăților financiare semnalate în sectorul jocurilor de noroc și a abaterilor înregistrate la alte categorii de venituri, autoritățile centrale mențin neschimbată ținta de deficit bugetar la 6.2% din Produsul Intern Brut, mizând pe aportul favorabil al altor surse de colectare pentru a stabiliza echilibrul macro-financiar al țării în perioada următoare.

