Administrația președintelui american Donald Trump a inițiat o strategie de influențare a coalițiilor guvernamentale din Polonia, România și Germania, susținând politicieni apropiați mișcării MAGA, mulți dintre aceștia opunându-se direct ajutorului acordat Ucrainei. Această abordare a provocat confuzie în rândul partenerilor europeni, care observă o contradicție între retorica oficială a Washingtonului privind necesitatea consolidării apărării continentale și sprijinul oferit unor forțe politice care resping astfel de măsuri.
Presiuni politice în Polonia
În primăvară, Polonia a fost scena unei încercări directe de remodelare a majorității parlamentare. Conform relatărilor din presa poloneză, Donald Trump i-a sugerat ministrului apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, liderul Partidului Popular Polonez, că poziția sa la Washington ar fi consolidată dacă ar părăsi actuala coaliție de guvernare pentru a se alia cu grupările naționaliste și de extremă dreapta. Discuția a avut loc cu ocazia unei ceremonii de decorare a unui militar american. În ciuda sugestiei, Kosiniak-Kamysz a refuzat să dea curs solicitării.
Dinamica politică din România
În România, evenimentele au luat o turnură dramatică în luna mai, când Parlamentul a adoptat o moțiune de cenzură împotriva guvernului proeuropean condus de Ilie Bolojan cu 281 de voturi, pragul necesar fiind de 233. Presa internațională, citând surse precum Financial Times și The Wall Street Journal, a relatat că Kimberly Guilfoyle, pe atunci ambasador al SUA în Grecia, ar fi discutat în martie despre destabilizarea coaliției de la București. Deși aceasta a negat acuzațiile, contextul a fost marcat de divergențe privind achiziția de gaz natural lichefiat american, pe care premierul de atunci, Ilie Bolojan, îl considera necompetitiv.
Sorin Grindeanu, liderul social-democraților, a fost văzut la o cină cu Guilfoyle, iar ulterior partidul său a părăsit guvernarea, votând alături de extrema dreaptă condusă de George Simion. Deși liderii români neagă orice implicare a oficialului american, George Simion a recunoscut relația de prietenie cu Guilfoyle.
Germania și „cordonul sanitar”
În Germania, eforturile se concentrează asupra partidului conservator CDU, Washingtonul fiind suspectat că încurajează ruperea „cordonului sanitar” care împiedică partidele democratice să colaboreze cu extrema dreaptă AfD. Semnalele au fost clare: parlamentarii germani aflați în vizită la Washington au constatat că Departamentul de Stat și Pentagonul au refuzat întâlnirile cu social-democrații, preferând discuții doar cu reprezentanți ai CDU și AfD. În paralel, AfD, care a obținut 43,8% în Saxonia-Anhalt, a început să își nuanțeze poziția față de UE, propunând reforme ale tratatelor înainte de a lua în calcul un referendum privind ieșirea din blocul comunitar.
Consecințele pentru Ucraina și viitorul relațiilor
- Politicile anti-Ucraina: Lideri precum Alice Weidel (AfD) solicită încetarea ajutorului militar pentru Kiev, în timp ce George Simion a promovat idei revizioniste privind granițele României.
- Retragerea trupelor: Tino Chrupalla (AfD) a cerut oficial plecarea militarilor americani din Germania.
- Contradicția strategică: Deși oficiali precum Elbridge Colby cer Europei să își asume apărarea, sprijinul acordat forțelor care se opun reînarmării creează o stare de incertitudine profundă.
Pe măsură ce ne apropiem de alegerile viitoare, rămâne de văzut cum va evolua această tensiune între dorința SUA de a remodela politica europeană și stabilitatea guvernelor actuale, mai ales în contextul în care narațiunile antieuropene și antiucrainene devin un punct comun de interes între Washington și Moscova.
Adaugă la Agregator.ro
