România se află într-un moment de cotitură pentru sistemul său energetic, având perspective reale de a redeveni exportator net de electricitate și de a atinge independența energetică în viitorul apropiat. Conform unei analize recente realizate de Frames, succesul acestui obiectiv depinde critic de finalizarea unor proiecte majore de infrastructură, precum centralele pe gaze de la Mintia și Iernut, dar și de exploatarea resurselor din Marea Neagră. Deși țara traversează în prezent cel mai dificil sezon rece din ultimul deceniu, specialiștii estimează că presiunea asupra prețurilor s-ar putea diminua semnificativ în următoarele luni, odată cu punerea în funcțiune a noilor capacități de producție.
Sistemul energetic, sub presiunea secetei și a prețurilor ridicate
Sistemul energetic național a fost plasat sub stare de alertă începând cu 1 august, pe fondul unor condiții meteorologice nefavorabile. Cele două reactoare de la centrala nucleară de la Cernavodă, responsabile pentru circa 20% din necesarul de energie al țării, au fost oprite timp de aproape trei luni din cauza scăderii nivelului Dunării sub cota necesară pentru răcirea instalațiilor. Această criză de producție a fost agravată de diminuarea aportului hidrocentralelor, ducând la o dependență acută de importuri. Pe 28 octombrie, România a înregistrat cel mai ridicat preț mediu al energiei dintre cele 34 de piețe europene monitorizate, atingând o medie de 311 euro pe megawatt-oră, cu vârfuri de peste 434 de euro în intervalul de seară.
Rolul strategic al centralelor de la Mintia și Iernut
Pentru a depăși aceste blocaje, noua centrală pe gaze de la Mintia, dezvoltată de grupul Mass Global, reprezintă o piesă esențială. Cu o capacitate proiectată de 1.700 de megawați, prima turbină a început să livreze energie pe 15 octombrie, fiind vizată atingerea a 1.000 de megawați până la finalul anului. În completare, centrala de la Iernut, de 430 de megawați, este așteptată să intre în producție în prima parte a anului 2027. Deși aceste centrale nu sunt menite să ieftinească direct energia, ele oferă stabilitate sistemului, fiind capabile să funcționeze constant și să acopere deficitul din orele de vârf, reducând astfel necesitatea importurilor scumpe.
Obiectivul de 5.800 MW și provocările rețelei
Strategia energetică națională, susținută de ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, vizează conectarea a 5.800 de megawați noi până la sfârșitul anului 2027. Planul include:
- Relansarea proiectelor eoliene offshore în Marea Neagră.
- Extracția gazelor din perimetrele de mare adâncime, programată pentru prima jumătate a lui 2027.
- Prioritizarea tehnologiilor de stocare în baterii și hidrocentrale cu acumulare prin pompaj.
- Menținerea temporară a centralelor pe cărbune până la înlocuirea lor cu capacități noi.
Totuși, succesul acestor investiții depinde de modernizarea rețelei de transport. În prezent, doar 41% din proiectele cu aviz tehnic sunt conectate în termen de 18 luni, multe parcuri solare fiind nevoite să lucreze la capacitate redusă deoarece infrastructura actuală nu poate prelua surplusul de energie produs.
Perspectivele privind facturile consumatorilor
Deși piața românească este interconectată la nivel european, ceea ce limitează posibilitatea unor scăderi drastice de preț, stabilitatea este totuși la orizont. Adrian Negrescu, manager Frames, subliniază că, prin reducerea importurilor în orele de seară și gestionarea mai eficientă a energiei prin soluții hibride, cum este parcul de la Ogrezeni, volatilitatea prețurilor va scădea. Stabilitatea tarifelor va fi esențială pentru economia națională, oferind o pârghie de control împotriva inflației. În lunile următoare, atenția rămâne concentrată pe debitul Dunării, necesar pentru repornirea completă a unităților de la Cernavodă, și pe respectarea graficului de punere în funcțiune a noilor centrale pe gaze.
Adaugă la Agregator.ro
