Președintele PNL, Ilie Bolojan, a exprimat marți, 3 noiembrie, o poziție fermă împotriva declarațiilor denigratoare lansate de copreședinta partidului german Alternativa pentru Germania (AfD), Alice Weidel, la adresa cetățenilor români stabiliți în această țară. Liderul liberal a catalogat afirmațiile drept inacceptabile, subliniind că membrii comunității românești care muncesc cinstit în Germania merită respect și apreciere pentru contribuția lor economică, nu să fie ținta unor acuzații colective nefondate. Mai mult, Bolojan a profitat de acest context pentru a lansa un avertisment dur către clasa politică din România, criticând acele formațiuni care caută să stabilească legături cu grupări extremiste externe, fără a nominaliza însă direct vreun partid.
Reacția lui Ilie Bolojan față de discursul xenofob al AfD
Într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, liderul PNL a evidențiat faptul că generalizările făcute de Alice Weidel sunt profund nedrepte. „Sutele de mii de români care trăiesc în Germania merită respect. Sunt oameni care muncesc, plătesc taxe, își cresc familiile și contribuie la economia țării în care trăiesc”, a punctat Bolojan. Acesta a argumentat că orice abatere de la lege sau posibilă fraudă trebuie tratată strict la nivel individual, fiind inacceptabil ca responsabilitatea pentru faptele unor persoane să fie transferată asupra unei întregi națiuni. Pentru Bolojan, discriminarea bazată pe naționalitate este o practică ce nu poate fi justificată sub nicio formă într-un cadru european democratic.
Critici la adresa politicienilor români care flirtează cu extremismul
În partea finală a luării sale de poziție, Ilie Bolojan a adresat un mesaj tranșant către politicienii din România care, prin acțiunile lor, validează discursurile xenofobe. Deși nu a indicat explicit formațiunea AUR, contextul politic actual, marcat de controversele privind apropierea dintre partidul condus de George Simion și AfD, a făcut ca mesajul său să fie interpretat ca o critică directă la adresa acestei strategii. „Din păcate, există și politicieni români care alimentează asemenea manifestări. Retorica xenofobă și extremistă nu are legătură cu adevăratul patriotism”, a afirmat președintele PNL, susținând că adevărații patrioți ar trebui să caute aliați politici doar printre cei care respectă drepturile și demnitatea cetățenilor români, indiferent unde aceștia aleg să trăiască.
Originea conflictului: acuzațiile privind sistemul social german
Scandalul a izbucnit pe 28 octombrie, când Alice Weidel a susținut pe rețelele de socializare că migranții din România și Bulgaria ar „jefui” sistemul social german. Aceasta a invocat situația din orașul Magdeburg, unde cheltuielile sociale pentru cetățenii români ar fi crescut semnificativ, ajungând la trei milioane de euro anual, față de aproximativ 140.000 de euro în 2013. Această retorică a apărut în urma unui documentar difuzat de televiziunea regională MDR, care a analizat migrația și provocările autorităților în gestionarea prestațiilor sociale. Totuși, analiștii și presa germană au subliniat că această creștere a sumelor alocate trebuie interpretată prin prisma evoluției numerice a comunității românești din acea regiune, care a crescut considerabil în ultimul deceniu.
O mobilizare generală a clasei politice românești
Reacția lui Ilie Bolojan nu a fost singulară, subiectul generând o serie de luări de poziție din partea mai multor lideri politici:
- Dominic Fritz (USR): A transmis un mesaj video în limba germană prin care a cerut scuze publice din partea liderei AfD, argumentând că românii sunt esențiali în sectoare precum sănătatea și îngrijirea persoanelor vârstnice.
- Mircea Abrudean (PNL): A condamnat ferm declarațiile, susținând că naționalitatea nu poate fi un criteriu de discriminare.
- Robert Sighiartău (PNL): A subliniat faptul că românii contribuie activ la prosperitatea Germaniei și nu pot fi tratați ca cetățeni de rang secund.
- AUR: Deși au respins generalizările la adresa românilor, reprezentanții formațiunii au susținut în continuare necesitatea combaterii fraudelor sociale.
Comunitatea românească din Germania, formată din aproximativ 900.000 de persoane, rămâne un pilon important în industriile germane, iar tensiunile generate de aceste declarații politice continuă să fie monitorizate cu atenție la București, în contextul discuțiilor despre parteneriatele politice externe ale partidelor românești.
Adaugă la Agregator.ro