În localitatea Dumbrăveni din județul Sibiu, inginerul agronom Ioan Onea reprezintă ultima redută a unei tradiții agricole de excepție, menținând în viață cu o perseverență remarcabilă ultimele 20 de hectare de hamei pe rod din întreaga regiune, într-un peisaj național unde mai supraviețuiesc doar alți doi producători agricoli similari, la Sighișoara și Aiud. Absolvent în 1989 cu media zece al Facultății de Științe Agricole din Cluj, specialistul a preluat și a salvat prin eforturi financiare proprii și împrumuturi bancare această bază productivă în anul 2002, confruntându-se în prezent atât cu o piață dominată covârșitor de importuri și marile corporații producătoare de bere, cât și cu o profundă desconsiderare venită din partea aparatului administrativ central.
Prăbușirea postrevoluționară a unei industrii agricole de elită
Valurile transformărilor economice de după 1989 au lovit nimicitor sectorul agricol dedicat materiei prime bere, în condițiile în care România deținea odinioară suprafețe masive, cuprinse între 3.500 și 4.000 de hectare, în timp ce județul Sibiu singur gestiona până la 1.000 de hectare prin exploatările din Slimnic, Șura Mare, Laslea și Dumbrăveni. Odată cu privatizarea abruptă a fabricilor de bere, decuplată complet de susținerea fermierilor locali, infrastructura tehnologică avansată a fost distrusă, iar utilajele de import și halele au fost valorificate la preț de fier vechi. În timp ce Germania a extins masiv suprafețele cultivate până la peste 40.000 de hectare, producătorii locali au fost marginalizați sistemic, deși dispun de sisteme de susținere extrem de robuste, alcătuate din țevi metalice ancorate adânc în beton, capabile să dăinuie un secol.
Salvarea financiară și alianța strategică cu mediul de afaceri românesc
Demersul curajos al agronomului sibian a inclus vizite la nivel ministerial în anul 2000, urmate de achiziționarea activelor prin intermediul unei licitații organizate la judecătoria din Sibiu în 2002 și achitarea unui credit bancar consistent pe parcursul a cinci ani. Supraviețuirea economică a acestei exploatări a fost garantată aproape exclusiv de un parteneriat de durată cu o fabrică de bere din Suceava, care preia anual aproximativ 80% din producție, restul fiind distribuit către microberării artizanale din Vatra Dornei, Avrig sau Sibiu. În schimb, negocierile purtate de-a lungul timpului cu diverse alte fabrici industriale din Brașov sau Miercurea Ciuc s-au soldat cu refuzuri motivate de stocurile masive importate din China sau Germania.
Birocrația centralizată și opacitatea instituțională de la București
Relația dintre administratorul fermei și structurile statului a scos la iveală grave disfuncționalități administrative, subliniate de faptul că funcționarii din cadrul Ministerului Agriculturii nu cunoșteau existența acestei plantații active, în ciuda raportărilor anuale transmise către Direcția Agricolă și APIA. Mai mult, lipsa reactivilor la institutul de cercetare din Cluj l-a constrâns pe fermier să expedieze probele de recoltă în Germania pentru obținerea buletinelor de calitate, în timp ce culturile autohtonizate au fost eliminate din eroare din Registrul Soiurilor din România, necesitând demersuri personale greoaie pentru reintroducere. Eforturile de a reuni autoritățile guvernamentale și patronatul berarilor pentru a stimula integrarea recoltei indigene au eșuat din cauza rotației frecvente a cadrelor de conducere.
Provocările economice și căutarea unui succesor pentru moștenirea din Sibiu
Costurile operaționale curente sunt extrem de ridicate, cheltuielile anuale de întreținere ajungând la sume cuprinse între 70.000 și 90.000 de lei pentru fiecare hectar în parte, la care se adaugă facturi de aproape 100.000 de lei pentru consumul de gaz metan necesar uscării conurilor. Deși operațiuni precum curățirea de primăvară și dirijarea lăstarilor care ating înălțimi de șapte metri se execută exclusiv manual, ferma susține un colectiv stabil de circa 30 de muncitori sezonieri din zonele limitrofe. Odată cu apropierea vârstei de 65 de ani și în contextul în care fiica și ginerele său profesează ca medici în Germania, principala preocupare a specialistului rămâne identificarea unui urmaș dedicat care să preia gestiunea acestei avuții agricole rare.
- În județul Sibiu mai există o singură fermă de hamei, localizată la Dumbrăveni și administrată de inginerul Ioan Onea.
- La nivel național, sectorul mai este reprezentat de doar trei producători activi, amplasați la Dumbrăveni, Sighișoara și Aiud.
- Aproximativ 80% din producția anuală a fermei este livrată către fabrica de bere Bermas din Suceava.
- Costurile pentru întreținerea unui hectar variază între 70.000 și 90.000 de lei, la care se adaugă cheltuieli masive cu combustibilul pentru uscare.
- Analizele de calitate pentru recoltă sunt efectuate în prezent în laboratoare din Germania din cauza limitărilor instituționale locale.
Perspectiva acestei exploatări unice rămâne strâns legată de determinarea actualului său administrator de a continua activitatea și de disponibilitatea unui viitor investitor sau agronom pasionat dispus să preia infrastructura complexă de la Dumbrăveni. Într-un context marcat de dependența masivă a pieței de materii prime din import, menținerea acestei culturi depinde în egală măsură de deschiderea marilor producători de bere către achizițiile autohtone și de o eventuală reformă a politicilor de sprijin acordate micilor producători agricoli strategici.
Adaugă la Agregator.ro
