În cadrul vizitei oficiale efectuate în Republica Moldova marți, 27 octombrie, premierul Luca Niculescu a abordat problema fiscalității, menționând că Executivul analizează posibilitatea unor noi majorări de taxe. Cu toate acestea, șeful Guvernului a subliniat că măsurile finale vor fi strâns corelate cu realitatea contabilă și cu parametrii pe care se va fundamenta bugetul destinat anului viitor.
Discuții aprinse între liderii politici privind fiscalitatea
Abordările liderilor politici diferă în privința menținerii sau introducerii unor noi sarcini fiscale. În timp ce președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni, 26 octombrie, că formațiunea sa nu va accepta ca echilibrarea bugetului să se facă prin noi poveri pentru cetățeni și companii, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a adoptat o perspectivă mult mai rezervată. Nazare a menționat într-o intervenție pentru Digi24 că este nevoie de sustenabilitate și că orice inițiativă nouă necesită o finanțare clară.
De asemenea, poziția UDMR a fost exprimată miercuri, 28 octombrie, prin intermediul unei declarații transmise de Kelemen Hunor pe Facebook. Liderul formațiunii a precizat că partidul se opune categoric oricăror creșteri de taxe și impozite pentru anul 2027, argumentând că atât populația, cât și mediul de afaceri au ajuns la limită și că statul trebuie să își scadă propriile cheltuieli.
Peisajul fiscal actual și presiunea deficitului bugetar
România continuă să resimtă efectele măsurilor adoptate anterior, cum ar fi cota standard de TVA de 21% aplicată din 1 august 2025 (în urcare de la 19%) sau impozitul pe dividende de 16% valabil de la 1 ianuarie 2026. Consolidarea fiscală rămâne o prioritate absolută pentru a reduce dezechilibrele macroeconomice. Datele arată că deficitul guvernamental a urcat la 9,3% din PIB în 2024 și a ajuns la 7,9% din PIB în 2025, în timp ce estimarea Comisiei Europene pentru 2026 indică un nivel de 6,2% din PIB.
Executivul și-a propus un calendar ambițios de scădere a deficitului bugetar, vizând pragul de 5,2% din PIB pentru 2027, 3,2% pentru 2029 și sub 3% până în 2030. Cifrele recente ale Ministerului Finanțelor arată că veniturile bugetare au urcat cu 11,9% în primele nouă luni, cheltuielile de personal au înregistrat o scădere de 4,43 miliarde de lei, iar investițiile publice s-au cifrat la 107,77 miliarde de lei.
Impactul asupra veniturilor populației și prețurilor
Pentru angajați, menținerea regulilor fiscale actuale înseamnă că structura reținerilor salariale rămâne neschimbată. Spre exemplu, la un salariu brut de 5.000 de lei, contribuțiile și impozitele se calculează astfel:
- Salariul brut – 5000 lei;
- CAS: 1250 lei;
- CASS: 500 lei;
- Impozit pe venit: 325 lei;
- Salariu net: 2.925 lei;
În ceea ce privește sectorul pensiilor, premierul Luca Niculescu a confirmat că va exista o indexare a veniturilor pentru protejarea puterii de cumpărare, însă aplicarea practică depinde în totalitate de execuția bugetară. Totodată, specialiștii avertizează că o stopare a majorării taxelor nu va genera o scădere automată a prețurilor la raft, acestea fiind în continuare influențate de costurile energetice, transport, salarii și materii prime.
Urm perioada următoare, atenția românilor se va concentra asupra modului în care Guvernul va reuși să crească eficiența colectării și să reducă risipa bugetară. Forma finală a bugetului pentru 2027 va demonstra dacă promisiunile liderilor politici de a nu impune taxe suplimentare vor putea fi armonizate cu necesitatea stringentă de sustenabilitate financiară a statului.
Adaugă la Agregator.ro
