Un scandal de proporții a izbucnit pe scena publică din România după ce au ieșit la iveală discrepanțe majore între sumele alocate remunerațiilor magistraților, transmise de fosta administrare a Executivului condusă de Ilie Bolojan către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, și cifrele reale comunicate oficial de Consiliul Superior al Magistraturii. În timp ce actele depuse la Strasbourg indicau o medie netă lunară de 21.728 de lei pentru un magistrat, datele făcute publice miercuri, 28 octombrie, au demonstrat că mulți dintre practicienii dreptului încasează sume considerabil mai mici, generând acuzații dure de dezinformare la adresa autorităților române.
Discrepanțe majore între cifrele trimise la Strasbourg și realitatea din instanțe
Controversa își are originea în documentele analizate de forul european în dosarul vizând achitarea unor restanțe financiare către unii judecători din țară. La secțiunea 51 din hotărârea pronunțată în speța Pușcașu și alții contra României, magistrații internaționali au consemnat că fosta guvernare a raportat o indemnizație netă medie de aproximativ 21.728 de lei pe lună, echivalentul a peste 4.300 de euro, alături de o pensie medie netă de 25.301 lei.
Aceste date au fost utilizate pentru a evidenția nivelul ridicat al veniturilor din sistemul judiciar comparativ cu media națională. Totuși, valoarea menționată nu a fost însoțită de clarificări privind metodologia de calcul, intervalul de timp evaluat sau segmentele profesionale luate în considerare.
Grilele oficiale publicate de Consiliul Superior al Magistraturii
Publicarea datelor oficiale de către instituție a scos la iveală realități salariale mult diferite în rândul corpului judecătoresc. Veniturile diferă în funcție de treapta profesională și vechime, după cum urmează:
- Judecătorii stagiari: încasează lunar sume cuprinse între 6.990 și 8.285 de lei.
- Judecătorii cu grad de judecătorie: primesc între 10.486 și 16.157 de lei.
- Magistrații de la tribunale: au salarii cuprinse între 14.390 și 17.948 de lei.
- Judecătorii cu grad de curte de apel: pot atinge cel mult 20.346 de lei net.
Cel mai mic nivel salarial prezentat oficial este astfel de peste trei ori mai redus decât media înaintată organismului european de către fosta conducere guvernamentală.
Acuzații de dezinformare formulate din interiorul sistemului
Alin Ene, membru în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, a criticat în termeni duri informările furnizate de fosta echipă guvernamentală condusă de Ilie Bolojan. Ac Acesta a amintit că fostul șef al Executivului susținuse public și în anul 2025 că magistrații ar câștiga lunar între 4.000 și 5.000 de euro net, deși evidențele contradiceau aceste afirmații pentru o mare parte dintre judecători.
În opinia sa, transmiterea unor venituri nerealiste pentru majoritatea angajaților din justiție generează o percepție eronată și afectează modul în care este tratată problema plăților restante. În același timp, instituția a criticat public tendința de a muta disputele politice interne în fața jurisdicțiilor internaționale prin intermediul unor date distorsionate.
Semne de întrebare privind pensiile și verdictul dat de CEDO
Neclarități similare au fost semnalate și în privința veniturilor de retribuție la bătrânețe. În timp ce raportările guvernamentale indicau o pensie medie netă de 25.301 lei, evidențele Casei Naționale de Pensii Publice aferente lunii iunie 2026 relevau o valoare medie brută de circa 25.613 lei pentru beneficiarii indemnizațiilor de serviciu din acest sector, ridicând suspiciuni privind o posibilă confuzie între sumele brute și cele nete.
Cu toate acestea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins în unanimitate, pe 13 octombrie (anunț public pe 22 octombrie 2026), acțiunile formulate de cinci judecători și foști judecători care contestau eșalonarea drepturilor bănești. Instanța europeană a motivat că eșalonarea plăților nu reprezintă o încălcare a Convenției, luând în considerare dificultățile economice ale statului, fără ca datele salariale să reprezinte singurul fundament al soluției.
În perioada următoare, autoritățile competente și reprezentanții sistemului judiciar vor trebui să clarifice discrepanțele metodologice apărute în raportările oficiale și să gestioneze impactul acestor diferențe asupra credibilității instituționale a statului român în fața forurilor internaționale.
Adaugă la Agregator.ro
