Guvernul condus de Luca Niculescu a operaționalizat vineri, 30 octombrie 2026, o rectificare bugetară prin care a tăiat considerabil fondurile alocate pentru achitarea datoriilor acumulate față de furnizorii de energie electrică și gaze naturale, sfidând avertismentele ferme venite din partea Consiliului Economic și Social (CES), în timp ce restanțele statului din schemele de plafonare au depășit pragul de 5 miliarde de lei.
Tăieri bugetare operate prin rectificarea din octombrie
Prin OUG nr. 41/2026, adoptată la data de 30 octombrie și publicată în Monitorul Oficial nr. 911, Executivul a modificat drastic prevederile stabilite inițial prin Legea bugetului de stat nr. 43/2026, din 27 martie. Mai exact, suma destinată decontărilor din bugetul Ministerului Energiei a fost înjumătățită, coborând de la 2 miliarde la 1 miliard de lei. Totodată, a fost abrogată complet prevederea care rezerva alte 1,75 miliarde de lei în bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale pentru același mecanism de compensare.
Avertismentele ignorate ale Consiliului Economic și Social
Consiliul Economic și Social a emis două avize pe 30 octombrie, printre care și avizul nr. 7101, solicitând expres menținerea și suplimentarea fondurilor stabilite în martie pentru a asigura plata cererilor validate de ANRE. CES a subliniat că amânarea plăților nu reprezintă cheltuieli noi, ci obligații asumate anterior de stat, a căror întârziere generează costuri suplimentare de finanțare, diminuează lichiditățile companiilor și riscă să afecteze prețurile finale plătite de consumatori.
Punctele cheie ale crizei din sectorul energetic
-
Soldul restanțelor: Companiile de utilități estimează datoriile statului la peste 5 miliarde de lei, în timp ce Federația ACUE a indicat un vârf istoric de circa 6 miliarde de lei în octombrie.
-
Plăți efectuate: Ministerul Finanțelor a precizat că în primele nouă luni ale anului au fost achitate aproximativ 1,5 miliarde de lei, suma urmând să urce la circa 1,8 miliarde de lei incluzând luna octombrie.
-
Propuneri de avans: Prin avizul nr. 7103, CES a cerut majorarea avansului de la 60% la 75% din cererile de decontare pentru a ameliora presiunile financiare asupra furnizorilor.
-
Contextul pieței: Măsurile vin pe fondul unor scumpiri ale energiei, precum majorarea de 13% aplicată de Hidroelectrica la energia activă pentru anumite categorii de clienți.
-
Alte domenii vizate: Avizele CES au semnalat și probleme la garanția de 10% pentru proiectul nuclear RATEN (ALFRED) și la fondurile insuficiente pentru transportul feroviar de călători.
Poziția oficială și lipsa de garanții financiare
În timp ce reprezentanții industriei, cum ar fi directorul executiv al Federației ACUE, Daniela Dărăban, au tras un semnal de alarmă privind lipsa unui calendar clar de plată pentru datoriile vechi de doi ani, secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Florin Zaharia, a recunoscut la o conferință din 27 octombrie că nu poate garanta achitarea integrală a sumelor nici în anul curent, nici în cel următor, invocând constrângerile bugetare.
În perioada următoare, rămâne de văzut cum vor reuși operatorii din piața energetică să își mențină lichiditățile și capacitatea de achiziție în condițiile în care statul refuză să deblocheze fondurile necesare acoperirii integrale a restanțelor din schemele de sprijin.

