În data de vineri, 30 octombrie 2026, la Palatul Victoria, Executivul condus de premierul Luca Niculescu a adoptat prima corecție bugetară a anului, o decizie menită să asigure continuitatea serviciilor publice esențiale și susținerea marilor proiecte de infrastructură. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că arhitectura financiară a țării traversează o etapă extrem de delicată, menținând totodată ținta de deficit cash la nivelul de 6,2% din PIB, calculat pe baza unui produs intern brut actualizat de 2.086,3 miliarde de lei. Această intervenție fiscală corelează resursele disponibile cu execuția aferentă primelor nouă luni, interval care s-a încheiat cu un deficit de 3,81% din PIB, semnificativ sub pragul de 5,31% înregistrat în perioada similară a anului precedent.
Prioritizarea sectorului sanitar și a fondurilor de asistență
Sistemul medical beneficiază de infuzii majore de capital prin suplimentarea Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate cu 3,22 miliarde de lei, dintre care 3,20 miliarde sunt direcționate către achiziția de medicamente, materiale sanitare, servicii medicale spitalicești și programe naționale. În plus, Casa Națională de Asigurări de Sănătate dispune de alte aproximativ 3,9 miliarde de lei reținute anterior din buget, având stabilit un plafon pentru contracte de tip cost-volum și cost-volum-rezultat de 9,1 miliarde de lei. Ministerul Sănătății primește suplimentar 774 de milioane de lei, fonduri destinate retribuției personalului din ambulanțe, funcționării unităților de primiri urgențe și acțiunilor prioritare, la care se adaugă circa 500 de milioane de lei din sume inițial indisponibilizate.
Susținerea fondului de pensii și a administrațiilor locale
Pentru a garanta achitarea integrală a drepturilor de pensie până la finele exercițiului financiar, transferurile către bugetul asigurărilor sociale de stat se majorează cu 3,47 miliarde de lei, generând o creștere netă a portofoliului gestionat de Ministerul Muncii de 3,32 miliarde de lei. De asemenea, Ministerul Afacerilor Interne a primit alocări specifice pentru onorarea pensiilor din luna decembrie, integrarea noilor absolvenți ai Academiei de Poliție și conservarea gradului de operativitate. În paralel, bugetele locale au fost suplimentate cu 2,81 miliarde de lei prin majorarea sumelor defalcate din TVA, fonduri destinate atât cheltuielilor descentralizate de la nivel județean și local, cât și echilibrării financiare generale a unităților administrativ-teritoriale.
Mecanismul de stingere a arieratelor și menținerea investițiilor
O componentă centrală a rectificării vizează alocarea sumei de 2 miliarde de lei pentru un mecanism special destinat lichidării plăților restante înregistrate până la 30 septembrie 2026 de către autoritățile locale și unitățile spitalicești subordonate către furnizori, aceștia din urmă stingându-și la rândul lor obligațiile fiscale restante. Solicitările în acest sens trebuie înregistrate până la 25 noiembrie, iar fondurile neutilizate până la 21 decembrie vor fi retrase. Pe palierul investițional, efortul financiar se menține la un nivel de aproximativ 169 de miliarde de lei, reprezentând peste 8% din PIB și depășind cu circa 4 miliarde programul inițial aprobat, cu un accent deosebit pe finalizarea angajamentelor aferente PNRR și fondurilor europene nerambursabile.
Concluzii și aspecte fundamentale ale rectificării bugetare
- Deficitul cash este menținut la cota de 6,2% din PIB, corespunzător unui deficit nominal de 130,3 miliarde de lei.
- Execuția bugetară la nouă luni a indicat un nivel al deficitului de 3,81% din PIB.
- Sănătatea cumulează fonduri suplimentare și resurse deblocate substanțiale pentru tratamente, spitale și ambulanțe.
- Plafonul investitional atinge circa 169 de miliarde de lei, depășind prognoza inițială prin atragerea fondurilor europene și ale PNRR.
- S-a implementat o schemă dedicată de 2 miliarde de lei pentru curățarea arieratelor acumulate de administrațiile publice locale și spitale.
În final, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a reliefat că Guvernul pregătește deja o a doua rectificare bugetară programată să aibă loc până la 30 noiembrie 2026, obiectivul principal fiind lansarea rapidă a dezbaterilor tehnice pentru legea bugetului pe anul 2027. Miza acestor demersuri o constituie protejarea ratingului suveran al României în fața examinelor riguroase derulate de agențiile internaționale de evaluare — Fitch în ianuarie, Moody’s în februarie și Standard & Poor’s în martie 2027 —, măsuri considerate vitale pentru evitarea unei potențiale retrogradări a calificativului de investiții și pentru asigurarea stabilității macroeconomice pe termen mediu.
Adaugă la Agregator.ro
