Ministerul Finanțelor a făcut public raportul privind execuția bugetară aferentă primelor nouă luni ale anului 2026, document elaborat ca urmare a unei solicitări oficiale venite din partea PSD. Analiza datelor financiare indică o îmbunătățire a indicatorilor de deficit comparativ cu anul precedent, acesta situându-se la 3,81% din Produsul Intern Brut (PIB), o scădere notabilă față de nivelul de 5,31% înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025. Cu toate acestea, atingerea țintei anuale de deficit, stabilită la 6,2% din PIB, rămâne condiționată de evoluția fondurilor europene, în special de granturile din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Evoluția investițiilor publice și a veniturilor statului
În trimestrul al treilea al anului 2026, statul a direcționat sume semnificative către investiții publice, acestea atingând pragul de 47,81 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 15,6 miliarde de lei față de intervalul similar din 2025. În paralel, veniturile bugetare au înregistrat un avans de 15,2%, demonstrând o dinamică pozitivă a încasărilor. Totuși, presiunea asupra bugetului a fost resimțită prin creșterea cheltuielilor cu dobânzile, care s-au majorat cu 6,55 miliarde de lei.
Raportul subliniază că, pe primele nouă luni, deficitul bugetar a scăzut cu 24,17 miliarde de lei, totalizând 78,3 miliarde de lei. Un aspect esențial al acestei execuții este faptul că cheltuielile de funcționare au avansat cu doar 1,8%, un procent situat sub rata inflației, în timp ce veniturile interne au crescut cu 10,3%.
Impactul fondurilor europene și al PNRR
Un motor principal al activității economice susținute de stat l-au reprezentat proiectele finanțate din fonduri europene. Plățile în acest sector au ajuns la 23,81 miliarde de lei în trimestrul al treilea, marcând o creștere de 68,6% față de 2025. Această dinamică a fost susținută de:
- Granturile PNRR și programele europene aferente exercițiului 2021-2027.
- Alocarea a 6,34 miliarde de lei pentru proiectele de tip SAFE.
- O creștere de 87,6% a încasărilor din fonduri europene nerambursabile, ajungând la 18,66 miliarde de lei.
- Plățile pentru proiectele PNRR, care au totalizat 12,99 miliarde de lei, cu 7,52 miliarde peste nivelul anului 2025.
Ministerul Finanțelor a subliniat că, deși veniturile din granturile PNRR au fost deja înregistrate, acestea rămân supuse unui risc de ajustare. Validarea finală a acestor sume depinde de aprobarea cererilor de plată numărul 5 și 6 de către Comisia Europeană, condiționată de îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate.
Analiza veniturilor și a cheltuielilor trimestriale
Veniturile bugetare pentru trimestrul al treilea au însumat 180,17 miliarde de lei. Performanța a fost impulsionată de încasările din TVA, care au crescut cu 24,4%, ajungând la 44,14 miliarde de lei, evoluție influențată de majorarea cotei standard la 21%. În schimb, accizele au consemnat o scădere de 3,1%, parțial din cauza reducerii taxei la motorină. Pe partea de cheltuieli, acestea au crescut cu 15%, atingând 217,45 miliarde de lei, fiind dictate de investiții și costul datoriei publice.
Conform ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, direcția bugetară este una corectă, deficitul fiind cu 24 de miliarde de lei mai mic față de anul trecut. Ministrul a punctat că veniturile au crescut de peste două ori mai rapid decât cheltuielile, însă a avertizat asupra importanței ultimului trimestru în atingerea țintei finale.
Perspective pentru finalul anului 2026
Pentru ca ținta de 6,2% din PIB să fie atinsă, România trebuie să încaseze 4,23 miliarde de euro din granturile PNRR până la finalul lunii decembrie. Ministerul Finanțelor a anunțat deja că va menține un control riguros asupra cheltuielilor în ultimul trimestru al anului, evitând angajarea unor costuri noi care nu sunt acoperite de venituri sigure, asigurând astfel stabilitatea bugetară în contextul economic actual.
Adaugă la Agregator.ro
