Tribunalul București a decis trimiterea în judecată a lui Eustațiu Iagăru, fost inginer software la MultiversX, în cadrul complexului dosar penal ce vizează atacul informatic lansat asupra rețelei Elrond în luna iunie a anului 2022. Magistrații au validat rechizitoriul întocmit de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), stabilind începerea procesului după ce au respins excepțiile invocate de inculpat. Cazul a atras atenția publică atât prin amploarea sumelor implicate în fraudă, cât și prin faptul că ceilalți participanți la comiterea faptelor au preferat să colaboreze cu autoritățile, recunoscându-și vina în fața instanței de judecată.
Detalii privind atacul informatic și contractele inteligente
Conform datelor din ancheta derulată de procurori, evenimentul s-a petrecut în intervalul nocturn dintre 5 și 6 iunie 2022. Eustațiu Iagăru ar fi acționat în complicitate cu alte două persoane, reușind să creeze și să introducă în rețeaua blockchain Elrond un număr de șase contracte inteligente concepute special în scopuri frauduloase. Aceste programe informatice automate au fost utilizate pentru a vicia mecanismul de schimb valutar dintre criptomoneda nativă EGLD și tokenul WEGLD. Prin această manevră, autorii ar fi urmărit sustragerea a peste 1,6 milioane de unități EGLD, evaluate la momentul respectiv la suma de 120.846.000 de dolari, fără a oferi în contrapartidă o valoare echivalentă în WEGLD.
Intervenția tehnică neautorizată a creat un grav deranjament în platforma de tranzacționare, afectând raportul standard de unu la unu stabilit între cele două tipuri de active digitale. La doar câteva zile distanță, mai exact pe 11 iunie 2022, echipa de la Elrond a publicat un raport oficial în care recunoștea existența unei vulnerabilități tehnice exploatate de atacatori, precizând totodată că serviciile au fost repornite, că problema a fost remediată și că o mare parte din fonduri au fost recuperate prin negocieri directe.
Poziția apărării și măsurile asigurătorii menținute de instanță
În faza camerei preliminare, prin încheierea emisă la 9 octombrie 2026, judecătorul a respins toate contestațiile formulate de Eustațiu Iagăru. Inculpatul a contestat claritatea rechizitoriului, argumentând că utilizarea unor termeni precum „la nivel logic” sau discrepanțele legate de numărul contractelor nu îi oferă posibilitatea unei apărări concrete, și a pus sub semnul întrebării legalitatea probelor informatice obținute de anchetatori. Instanța a stabilit însă că aspectele legate de temeinicia acuzațiilor și de evaluarea corectă a prejudiciului urmează să fie dezbătute pe parcursul judecății pe fond.
Separat de aspectul penal al cauzei, prin încheierea din 1 iulie 2026 pronunțată în dosarul asociat numărul 17615/3/2026/a1.3, Tribunalul București a decis menținerea măsurilor asigurătorii pentru a garanta acoperirea unei pagube estimate la 42,35 milioane de dolari. Această sumă nu reprezintă despăgubiri stabilite printr-o hotărâre definitivă de condamnare, ci reprezintă pragul financiar maxim până la care au fost instituite sechestrele pe bunurile inculpatului. Printre activele indisponibilizate se numără sume în criptomonede (precum 10,8987 ETH, 0,17630641 BTC și 32,93806557 ARETH), numerar în valoare de 2.100 de euro ridicat din locuința acestuia, un apartament cu trei camere având o suprafață de 77,27 metri pătrați, un alt imobil de 2,78 metri pătrați, două autoturisme și o motocicletă.
Situația juridică a complicilor și condamnările cu suspendare
În timp ce Eustațiu Iagăru urmează să treacă prin furcile caudine ale unui proces pe fond, celelalte două persoane implicate în fraudă au ales o cale juridică diferită, încheind acorduri de recunoaștere a vinovăției cu procurorii DIICOT:
- În dosarul 9843/3/2026, prin sentința nr. 420 din 8 aprilie 2026, unul dintre complici a primit o condamnare rezultantă de trei ani de închisoare cu suspendare, fiind supus unui termen de supraveghere de trei ani.
- În dosarul 9845/3/2026, prin sentința nr. 751 din 29 mai 2026, cel de-al doilea complice a primit exact aceeași pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare.
- Ambele decizii au inclus obligația ca fiecare inculpat să presteze 60 de zile de muncă în folosul comunității, să urmeze un program specializat de reintegrare socială, să achite câte 3.000 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare și să suporte confiscarea dispozitivelor informatice utilizate la comiterea faptelor.
- Instanțele au luat act și de existența unei tranzacții notariale încheiate la 30 octombrie 2025 cu MultiversX Labs, deși minutele aferente nu indică sumele exacte sau obligațiile financiare asumate prin această înțelegere privată.
Ancheta DIICOT a ieșit oficial în lumina reflectoarelor în iulie 2024, în urma unor percheziții efectuate în București, ocazie cu care autoritățile au identificat mutarea activelor prin rețele multiple, platforme descentralizate și servicii de tip „mixer” pentru ascunderea urmelor. Ministerul Afacerilor Interne a arătat la acel moment că recuperarea parțială a activelor a adus paguba rămasă la valori estimate între 4,61 milioane de dolari (la 31 iulie 2022) și 9,3 milioane de dolari (conform comunicatului oficial din iulie 2024), în timp ce ANABI a preluat în administrare criptomonede sechestrate în valoare de aproximativ patru milioane de dolari.
În perioada următoare, Tribunalul București va demara cercetarea judecătorească pe fond în dosarul înregistrat sub numărul 17615/3/2026, în care Eustațiu Iagăru este acuzat de fraudă informatică având consecințe deosebit de grave, operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, perturbarea funcționării unui sistem informatic și nerespectarea regimului armelor și munițiilor. Instanța va trebui să analizeze argumentele tehnice aduse de apărare, legalitatea probelor administrate de DIICOT și modul în care se va raporta la sechestrul asigurător de peste 42 de milioane de dolari, în funcție de evoluția dezbaterilor și de probele care vor fi administrat pe parcursul procesului penal.

