În cadrul reuniunii ministeriale a Alianţei Nucleare desfășurate joi la Luxemburg, în marja Consiliului Energie, Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliţă, a cerut sprijinul partenerilor europeni pentru realizarea proiectului de retehnologizare a Unităţii 1 de la CNE Cernavodă, demers esențial aflat în prezent sub lupa Comisiei Europene prin prisma normelor privind ajutoarele de stat.
Contextul european și investigația Comisiei Europene
Executivul comunitar a demarat în luna aprilie o investigație aprofundată pentru a verifica dacă sprijinul financiar public pregătit de statul român pentru modernizarea reactorului respectă legisliția Uniunii Europene referitoare la ajutoarele de stat. Autoritățile de la București au notificat oficial Comisia în ianuarie 2026 în legătură cu intenția de susținere a acestui plan strategic. Potrivit ministrului Dumitru Chisăliţă, această etapă procedurală este una firească și absolut necesară pentru a garanta o înțelegere corectă a proiectului și o analiză adeccată a mecanismului de finanțare propus.
Rolul strategic al energiei nucleare și poziția României
În timpul discuțiilor din Luxemburg, oficialul român a susținut cu tărie crearea unui cadru comunitar neutru din punct de vedere tehnologic. Un astfel de mediu legislativ trebuie să acorde o recunoaștere explicită energiei nucleare ca sursă curată și să genereze un climat predictibil pentru viitoarele investiții. România consideră că îmbinarea armonioasă dintre sursele regenerabile și energia nucleară reprezintă cheia obținerii unui sistem energetic sigur, extrem de competitiv și cu emisii scăzute de dioxid de carbon.
Apelul la solidaritate în cadrul Alianţei Nucleare
Alianța Nucleară reunește statele europene care militează pentru recunoașterea aportului pe care atomul îl aduce la independența energetică, reducerea poluării și stimularea economiei. În acest cadru de cooperare, ministrul a lansat o invitație adresată celorlalte state participante de a susține proiectul românesc în intervalul de 30 de zile dedicat consultării publice, subliniind totodată nevoia unor reguli clare și a unui acces real la finanțare europeană.
Situația actuală a Unității 1 de la CNE Cernavodă
Proiectul de la Cernavodă vizează menținerea capacității actuale de producție de 706 megawați, astfel încât reactorul să poată livra energie electrică pentru încă trei decenii. Unitatea 1 a fost pusă în funcțiune în anul 1996, iar în prezent activitatea sa este oprită încă din luna iulie din cauza debitului scăzut înregistrat de Dunăre.
-
Obiectiv principal: Susținerea producției de energie cu emisii reduse și garantarea siguranței în aprovizionare.
-
Capacitate vizată: Menținerea nivelului de 706 megawați pentru o funcționare prelungită cu 30 de ani.
-
Repere temporare: Unitatea a fost pusă în funcțiune în 1996, oprită în iulie din cauza Dunării, notificată în ianuarie 2026 și investigată de CE din aprilie.
În perioada următoare, România va continua demersurile diplomatice și tehnice în cadrul Alianţei Nucleare pentru a obține o recunoaștere deplină a rolului pe care energia nucleară îl joacă în arhitectura energetică europeană post-2030, mizând pe o decizie favorabilă din partea Comisiei Europene în urma consultărilor publice și a evaluării ajutorului de stat.

