Drona care s-a prăbușit la Luncavița, în județul Tulcea, nu ar fi fost detectată de radarele românești din cauza condițiilor geografice și a altitudinii reduse la care zbura. Este explicația oferită de comandorul în rezervă Sandu-Valentin Mateiu, care avertizează că România se află într-o adevărată „cursă contra cronometru” pentru dezvoltarea apărării antidronă.
Munții Măcinului ar fi putut bloca detectarea
Zona în care drona a ajuns pe teritoriul României este una complicată din punct de vedere geografic. Traseul Isaccea – Rachelu – Luncavița trece printr-o regiune în care Munții Măcinului se apropie de Dunăre.
„Ce putem în clipa de față să vedem sunt următoarele elemente: întâi, am avut noroc, nu sunt victime. Nu a fost detectată această dronă de către sistemele noastre și asta foarte probabil din cauza condițiilor geografice.
Dacă ne uităm la linia Isaccea – Rachelu – Luncavița, este locul în care Munții Măcinului ajung lângă Dunăre și a fost foarte greu să fie detectată”, a declarat comandorul în rezervă, la Digi24.
Mateiu spune că și altitudinea de zbor ar fi avut un rol important. Pe baza imaginilor analizate, acesta estimează că drona zbura la numai câteva sute de metri înălțime.
Aparatul pare să aibă aripi Delta, însă comandorul precizează că nu poate fi stabilit deocamdată dacă este vorba despre un Shahed.
România, într-o „cursă contra cronometru”
Incidentul de la Luncavița arată, în opinia lui Mateiu, necesitatea accelerării programelor pentru dezvoltarea apărării împotriva dronelor.
„În clipa de față este o cursă contra cronometru. Armata încearcă să aducă sisteme și senzori pentru a detecta și a lua în urmărire această țintă și sisteme amplasate la sol, antidronă”, a declarat el.
Comandorul consideră că Rusia va continua să atace porturile ucrainene de la Dunăre, ceea ce menține riscul ca dronele să ajungă accidental sau intenționat în spațiul aerian românesc.
„Rușii vor continua să atace porturile ucrainene de la Dunăre. Foarte probabil, ținta acestei drone era Reni, dar în ansamblu nu contează intenția inițială, ci contează rezultatul. Până la urmă, locuitorii din Luncavița au fost cei ale căror vieți, proprietăți au fost amenințate”, a spus el.
Constanța ar putea deveni și ea o zonă sensibilă
În analiza sa, Mateiu atrage atenția și asupra Constanței. Atacurile rusești asupra infrastructurii ucrainene de pe culoarul cerealier pot avea implicații și pentru România.
Terminalele cerealiere, navele care pleacă din Odesa și porturile ucrainene de la Dunăre sunt printre obiectivele vizate de atacurile rusești.
„De aceea, pe lângă acest pericol al zonelor care pot fi în România când rușii încearcă să lovească porturile Ucrainei la Dunăre, trebuie să fim atenți la Constanța”, a spus Mateiu.
Militarii, diplomația și aliații, cele trei direcții
În cazul unor noi incidente, Mateiu consideră că România trebuie să acționeze mai întâi prin mijloace militare, iar apoi să recurgă la proteste diplomatice și la sprijinul aliaților.
„Mai întâi, măsurile militare. Sunt convins că armata va lua toate măsurile necesare pentru a încerca să interceptăm toate aceste drone, să le angajăm, să le doborâm în condiții de siguranță. Apoi, firește, cele două elemente: protestul diplomatic și apelul la aliați”, a declarat el.
România trebuie, în același timp, să își îmbunătățească sistemele de observare, comandă și control și să reducă timpul necesar pentru identificarea și reacția la astfel de amenințări.
Nicio apărare nu este infailibilă
Chiar dacă România își va consolida sistemele de apărare, detectarea și interceptarea fiecărei drone nu poate fi garantată.
„În război nu există apărare 100%, indiferent câte măsuri vom lua, va exista întotdeauna posibilitatea să nu vedem dronele sau să nu le putem doborî”, a afirmat Mateiu.
În acest context, comandorul în rezervă le recomandă oamenilor să trateze cu seriozitate mesajele RO-Alert și să respecte indicațiile autorităților ori de câte ori există riscul unor incidente în apropierea teritoriului României.
Adaugă la Agregator.ro