Un nou sondaj realizat de INSCOP Research la cererea Grupului Banca Transilvania scoate la iveală cifre impresionante despre societatea românească și legăturile puternice cu diaspora, un studiu publicat în lunile august și septembrie 2026 arătând că peste jumătate din populația României are rude plecate sau a experimentat viața dincolo de granițe.
Munca în străinătate poate însemna un sprijin pentru familia de acasă, dar și costuri emoționale Foto: Peter Endig/dpa/picture alliance
Dimensiunea fenomenului migrației și impactul asupra familiilor
Concluziile „Barometrului Diasporei” indică faptul că 56% dintre participanții la sondaj au locuit în străinătate sau au în prezent membri ai familiei stabiliți în afara țării. Mai mult de 17% dintre cei chestionați au menționat că au copii care trăiesc în alte state. Remus Ștefureac, fondatorul INSCOP Research, subliniază că o mare parte din populație trăiește cu resurse, relații și oportunități împărțite între România și străinătate. Totodată, plecarea generează costuri emoționale semnificative. Peste 51% dintre respondenți consideră că distanța răcește relațiile de familie, aproape 46% atrag atenția asupra copiilor care cresc fără unul sau ambii părinți, iar 12,9% menționează dificultățile legate de îngrijirea rudelor vârstnice rămase în țară.
Sprijinul financiar și legătura economică cu țara
Implicarea celor plecați nu se oprește la granițe, ci se reflectă direct în susținerea financiară a familiilor de acasă. Dintre persoanele care locuiesc sau au locuit în afara României, 62,1% trimit sau trimiteau bani în țară. Dintre acestea, 33,5% o fac în mod regulat, 16,2% trimit fonduri ocazional, din când în când, iar 12,4% expediază sume de bani exclusiv în situații speciale.
Ce i-ar putea convinge pe români să revină acasă
Opțiunile privind o eventuală întoarcere sunt strâns legate de nivelul de trai și de oportunitățile economice. Potrivit percepției publice, 40,6% dintre respondenți cred că locurile de muncă mai bine plătite și de calitate superioară în România ar aduce oamenii înapoi. Pentru 31,5% contează apropierea de familie, în timp ce un procent de unu din cinci subliniază importanța serviciilor publice și a unor condiții de viață mai bune. Există însă și aspecte negative legate de țările de destinație – cum ar fi înrăutățirea nivelului de trai, discriminarea, instabilitatea sau problemele de integrare – care îi fac pe unii expați să pună în balanță ce poate oferi România.
Perspectivele pentru viitorul tinerei generații
Viitorul copiilor reprezintă o prioritate majoră, 28,5% dintre participanți declarând că perspectiva unei vieți bune pentru cei mici contează mai mult decât țara în care aceasta este obținută. În ceea ce privește opțiunile pentru tineri, 35,8% și-ar dori ca aceștia să își construiască un viitor în România, unul din șase preferă mai degrabă străinătatea, iar 11% văd ideală o combinație între viața în România și o experiență în afara granițelor.
Puncte cheie evidențiate de studiul INSCOP:
- 56% din populație are legături directe cu diaspora sau a trăit în afara României.
- 62,1% dintre cei care au trăit în străinătate trimit bani acasă, regulat sau ocazional.
- 40,6% consideră locurile de muncă bine plătite drept principalul motiv pentru o posibilă întoarcere.
- 3,1 milioane de cetățeni români locuiau în altestate membre ale Uniunii Europene la 1 ianuarie 2025, conform datelor Eurostat, principalele țări de destinație fiind Italia, Germania și Spania.
- Sondajul a fost efectuat pe un eșantion de 1405 persoane, având o marjă de eroare de ±2,62%.
Studiul realizat recent oferă o radiografie completă a modului în care migrația a modelat societatea românească în ultimele decenii, urmând ca analizele viitoare să urmărească dacă schimbările economice și sociale din țară vor reuși să modifice aceste tendințe demografice.
Adaugă la Agregator.ro
