Un nou studiu științific publicat în prestigioasa revistă Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) aduce în atenție o descoperire promițătoare: un an suplimentar de educație ar putea reduce considerabil riscul de a dezvolta demență la vârsta înaintată. Această veste este cu atât mai încurajatoare cu cât efectul protector se manifestă inclusiv în cazul persoanelor care prezintă o predispoziție genetică la astfel de afecțiuni. Prin analizarea unei reforme legislative istorice, oamenii de știință au reușit să depășească limitele cercetărilor anterioare, oferind dovezi solide privind o legătură directă între durata școlarizării și sănătatea cognitivă pe termen lung.
Metoda experimentului natural și baza de date utilizată
Pentru a stabili o legătură cauzală clară, și nu doar o simplă asociere statistică, experții au profitat de o reformă adoptată în Marea Britanie în anul 1972. Această lege a majorat de la 15 la 16 ani vârsta minimă la care elevii puteau părăsi băncile școlii în Anglia, Scoția și Țara Galilor. Schimbarea a intrat în vigoare pentru persoanele născute la 1 septembrie 1957 sau ulterior, creând premisa unui experiment natural ideal.
Oamenii de știință au comparat două grupuri de cetățeni născuți în jurul acestei date de referință: unii au fost obligați prin lege să rămână la școală încă un an, în timp ce alții au putut încheia studiile mai devreme. Analiza a inclus informații detaliate de la peste 100.000 de participanți preluate din baza de date UK Biobank, diagnosticele de demență fiind confirmate prin istoricul medical, registrele spitalicești și cele de decese.
Impactul duratei studiilor asupra incidenței bolii
Evaluarea datelor a arătat o scădere a incidenței cumulate a bolii Alzheimer și a altor forme de demență în rândul membrilor populației care au fost direct afectați de reforma educațională menționată anterior. Cercetătorii au estimat că un singur an în plus de școlarizare a dus la o reducere de aproximativ 0,88 puncte procentuale a incidenței cumulate în grupul studiat.
Cu toate acestea, specialiștii menționează că această cifră este destul de mare raportat la frecvența redusă a diagnosticului în eșantion, motiv pentru care amploarea exactă a efectului nu poate fi cuantificată cu precizie absolută momentan. La momentul analizei, participanții aveau cel mult circa 65 de ani, un prag considerat încă tânăr pentru apariția pe scară largă a acestor afecțiuni.
Protecție suplimentară pentru persoanele cu risc genetic crescut
Un aspect deosebit de important al cercetării a vizat interacțiunea dintre anii de școală și riscul ereditar. Specialiștii au evaluat diverse variații genetice corelate cu demența, inclusiv celebra genă APOE4, strâns legată de probabilitatea crescută de a dezvolta maladia Alzheimer. Concluziile au scos la iveală că avantajul educației se menține și în aceste cazuri dificile.
În timp ce în grupul neatins de reformă predispoziția genetică a generat o rată mult mai mare a bolii, în grupul care a beneficiat de un an în plus de educație s-a înregistrat o scădere semnificativă a cazurilor, chiar și la persoanele vulnerabile genetic. Leandro Carvalho, coautorul studiului și economist în sănătate la Universitatea din California de Sud, a subliniat că zestrea genetică influențează riscul unei boli, însă nu dictează inevitabil destinul medical al omului.
Factori favorizanți și limitele cercetării actuale
Mecanismele biologice exacte prin care educația protejează creierul nu au fost încă pe deplin elucidate de știință. Totuși, experții iau în calcul o serie de beneficii colaterale acumulate pe parcursul deceniilor de viață, care influențează direct nivelul de trai și funcționarea cognitivă:
- Accesul la locuri de muncă mai bine plătite și sigure;
- Obținerea unor venituri mai mari de-a lungul carierei;
- Dobândirea de calificări profesionale superioare;
- Implicarea constantă în activități care stimulează funcțiile cognitive.
Studiul publicat în PNAS reconfirmă faptul că factorii modificabili pe parcursul vieții au un cuvânt greu de spus în prevenirea demenței. Cu toate acestea, autorii țin să sublinieze că școala nu reprezintă o garanție absolută împotriva maladiei Alzheimer, iar rezultatele actuale sunt limitate de vârsta încă relativ fragedă a participanților.
În etapa următoare, cercetătorii își propun să continue monitorizarea atentă a acestei cohorte de participanți pe măsură ce aceștia înaintează în vârstă. Urmărirea pe termen lung va permite clarificarea efectelor reale ale educației suplimentare asupra sănătății cerebrale la bătrânețe și va oferi date și mai precise despre prevenirea demenței.
Adaugă la Agregator.ro
