Economiile din Europa și Asia sunt cele mai afectate de criza petrolului provocată de războiul din Iran. Deși și consumatorii americani vor resimți scumpiri la pompă, impactul asupra Statelor Unite este mai redus, deoarece țara este un exportator net de energie, spre deosebire de majoritatea aliaților europeni.
Analiștii citați de Financial Times susțin că atacul lansat de Donald Trump asupra Iranului pune o presiune semnificativă asupra economiilor europene și asiatice. În schimb, efectele asupra economiei americane sunt parțial atenuate de dimensiunea și capacitatea sectorului energetic intern.
Avantajul Statelor Unite ale Americii
Statele Unite au devenit exportator net de gaze naturale în 2017 și de petrol în 2020, potrivit datelor oficiale. Această poziție face ca sectorul energetic american să beneficieze de creșterea prețurilor, chiar dacă gospodăriile din SUA resimt la rândul lor scumpirea carburanților.
În schimb, economiile din Europa și Asia, dependente în mare măsură de importurile de energie, sunt expuse unui impact mai puternic asupra inflației. Prețurile gazelor naturale pe aceste piețe sunt mai volatile decât în SUA și au început deja să crească, iar combustibilii joacă un rol esențial în funcționarea sistemelor energetice locale.
„SUA sunt mai bine protejate, dar nu complet ferite de efecte”, a declarat James Knightley, economist la banca ING. Potrivit acestuia, Statele Unite nu se vor confrunta cu întreruperi majore în aprovizionarea cu resurse esențiale, așa cum este posibil să se întâmple în alte regiuni ale lumii.
La rândul său, David Aikman, director al Institutului Național de Cercetări Economice și Sociale (NIESR), a subliniat că scumpirea energiei afectează inevitabil economia globală. „Toată lumea va avea de pierdut, pentru că un factor fundamental de producție s-a scumpit”, a explicat el, adăugând însă că impactul va fi diferit de la o țară la alta.
Creșteri uriaşe ale prețurilor la petrol și gaze
Prețul petrolului Brent a urcat cu aproape 30% săptămâna trecută, imediat după izbucnirea conflictului, iar în Europa prețurile gazelor naturale au încheiat săptămâna la niveluri cu peste 60% mai mari.
Scumpirile au fost alimentate de temerile legate de o posibilă blocare a transportului energetic prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru exporturile globale de petrol și gaze, dar și de riscul reducerii producției în alte zone din Orientul Mijlociu.
Dacă aceste creșteri se mențin, efectele vor fi resimțite în întreaga economie globală: inflația va crește, puterea de cumpărare a populației va scădea, iar ritmul de creștere al PIB-ului ar putea încetini în multe state.
În acest context, băncile centrale ar putea fi nevoite să mențină dobânzile la niveluri ridicate pentru o perioadă mai lungă sau chiar să înăsprească politica monetară. În același timp, guvernele se confruntă cu presiuni bugetare suplimentare dacă vor decide să intervină pentru a tempera impactul scumpirilor la energie.
„Modificările prețurilor la energie reprezintă un mecanism puternic de redistribuire a veniturilor între țări”, a explicat Qian Wang, economist-șef pentru regiunea Asia-Pacific la Vanguard.
Potrivit analiștilor, statele exportatoare de petrol tind să economisească o parte semnificativă din veniturile suplimentare obținute din scumpiri, în timp ce consumatorii reduc rapid cheltuielile, iar piețele financiare resimt presiuni. În aceste condiții, cererea globală ar putea încetini.
Impactul final va depinde însă atât de nivelul la care vor ajunge prețurile energiei, cât și de durata scumpirilor și de măsurile pe care guvernele le vor adopta pentru a proteja consumatorii.
Europa, vulnerabilă din cauza dependenței de gaze
Creșterea prețurilor la gaze a depășit creșterea costurilor țițeiului. Acest lucru va fi costisitor pentru economiile europene precum Italia, Germania și Regatul Unit, care depind în mare măsură de importurile de gaze.
O analiză a 15 economii realizată de Oxford Economics sugerează că creșterea costurilor energiei va lăsa cea mai mare amprentă asupra Italiei, unde inflația din trimestrul al patrulea al acestui an ar putea crește cu peste 1 punct procentual față de previziunile anterioare ale firmei de consultanță.
Creșterea prețurilor la gaze a depășit creșterea costurilor țițeiului. Acest lucru va fi costisitor pentru economiile europene precum Italia, Germania și Regatul Unit, care depind în mare măsură de importurile de gaze.
Zona euro în ansamblu și Regatul Unit vor înregistra o creștere de peste jumătate de punct a inflației proiectate.
În schimb, inflația din SUA în trimestrul al patrulea va fi impulsionată cu doar 0,2 puncte procentuale, în timp ce Canada va fi cea mai puțin afectată, conform analizei.
Asia, expusă din cauza dependenței de importuri
China, India și Coreea de Sud se numără printre cei mai mari importatori de petrol și gaze din regiunea Golfului, ceea ce le face deosebit de vulnerabile în contextul actualei crize energetice.
China, de exemplu, își acoperă aproximativ 70–75% din consumul de țiței din importuri, o mare parte dintre acestea tranzitând Strâmtoarea Ormuz. Cu toate acestea, Beijingul dispune de stocuri strategice semnificative și ar putea solicita rafinăriilor să reducă sau chiar să suspende exporturile de produse petroliere pentru a proteja aprovizionarea internă. În plus, China are posibilitatea de a crește importurile de petrol din Rusia.
Autoritățile chineze ar putea interveni și pentru a limita transferul creșterii prețului petrolului către prețurile la pompă. De altfel, o ușoară creștere a inflației ar putea fi chiar tolerată de guvern, în contextul presiunilor deflaționiste persistente din economia chineză.
În schimb, statele mari exportatoare de energie, precum Norvegia și Canada, ar putea beneficia mai clar de pe urma scumpirii resurselor energetice. Potrivit analiștilor de la Capital Economics, aceste țări profită de prețurile mai mari fără a se confrunta cu riscurile legate de producție și venituri care afectează furnizorii din Orientul Mijlociu, cum este cazul Qatarului.
Cum afectează valul energetic SUA, având în vedere că este un exportator de energie?
SUA au devenit o superputere energetică în ultimele două decenii, sunt cel mai mare producător de petrol și gaze din lume.
Asta înseamnă că producătorii americani sunt pregătiți să culeagă roadele prețurilor mai mari, mai ales dacă conflictul se prelungește și prețurile rămân ridicate. Acțiunile americane au fost supuse unei presiuni mai mici decât unele piețe din Europa și Asia de la începutul conflictului, ceea ce sugerează că unii investitori pariază pe o scădere mai mică asupra PIB-ului Americii de Nord decât în alte economii majore.
Producția ridicată din SUA protejează parțial consumatorii, în special în sectorul gazelor naturale, unde piața globală este oarecum fragmentată.
În timp ce prețurile gazelor naturale din Europa și Asia au crescut săptămâna trecută, prețurile din SUA au crescut doar treptat.
Lipsa capacității de lichefiere și export a GNL-ului va limita capacitatea producătorilor americani de a exporta gaze către alte piețe, contribuind la menținerea unui control asupra prețurilor gazelor americane, a declarat David Oxley de la Capital Economics, descriind SUA drept o „insulă a gazelor”.
Însă în domeniul petrolului, unde piața este mai globală, consumatorii americani vor fi probabil presați.
West Texas Intermediate, țițeiul de referință din SUA, a înregistrat săptămâna trecută cea mai mare creștere săptămânală înregistrată încă din 1983. Aceasta a alimentat o creștere a prețurilor la benzină în SUA, care au ajuns vineri la 3,32 dolari pe galon, potrivit AAA, față de 2,98 dolari cu o săptămână înainte și marcând cel mai ridicat nivel din 2024.
Riscul unor noi maxime istorice ale petrolului
Prețurile petrolului au crescut și mai mult luni, Brent, indicele internațional de referință, crescând cu 25% în Asia, ajungând la 116,17 dolari pe baril. West Texas Intermediate, indicele american, a crescut cu 28%, ajungând la 116,29 dolari.
Goldman Sachs a avertizat că, dacă criza se prelungește pe tot parcursul lunii martie, prețurile petrolului vor depăși „probabil” vârfurile din 2008 și 2022, când Brent a depășit 147 de dolari/baril, iar benzina a depășit, respectiv, 5 dolari/galon.
Creșterea prețurilor reprezintă un risc pentru Trump, înaintea alegerilor intermediare din noiembrie.
Multe studii arată că creșterea prețurilor la benzină îi afectează puternic pe americanii săraci, pentru că aceștia tind să aibă locuri de muncă care necesită mai multe deplasări rutiere și cheltuiesc o proporție mai mare din venitul lor pe combustibil.
Adaugă la Agregator.ro