O nouă situație tensionată a apărut în sfera publică, vizând Guvernul demis condus de Ilie Bolojan, după ce s-a aflat că instituția a atribuit un contract în valoare de 2,5 milioane de lei pentru achiziția prin leasing a 17 autoturisme de teren. Decizia a stârnit numeroase semne de întrebare, mai ales că aceasta a fost luată într-o perioadă marcată de măsuri de austeritate bugetară. Procesul de achiziție a fost coordonat de Mihai Jurca, fostul șef al Cancelariei premierului, iar contractul a fost direcționat către firme despre care se vehiculează că ar avea legături politice cu Partidul Național Liberal (PNL) și cu formațiunea Forța Dreptei. Mai mult decât atât, societățile beneficiare ar avea un număr extrem de redus de angajați, ridicând suspiciuni suplimentare în rândul opiniei publice.
Strategia leasingului operațional: Un artificiu pentru evitarea restricțiilor
În ciuda faptului că Ilie Bolojan a susținut public politici stricte de limitare a cheltuielilor și a impus restricții clare privind achiziția de autoturisme în cadrul instituțiilor publice, Executivul a găsit o soluție pentru a ocoli aceste limitări. Guvernul a recurs la varianta leasingului operațional pentru a intra în posesia a 17 SUV-uri marca Dacia, pentru o perioadă contractuală de trei ani. Mihai Jurca a justificat această decizie, susținând că instituția a respectat întocmai cadrul legal în vigoare. Acesta a precizat că mașinile au fost încadrate în categoria de autoutilitare, ceea ce a permis închirierea lor fără a încălca normele impuse. „Tot ceea ce am făcut a fost să respectăm legea. Astăzi legea este foarte clară și permite închirierea autoutilitarelor”, a explicat acesta.
Tentative repetate și optimizarea costurilor
Nu este prima dată când Guvernul condus de Ilie Bolojan încearcă să implementeze această strategie de achiziție. La începutul anului 2026, a fost lansată o procedură similară, care a fost însă anulată ulterior. În acea primă tentativă, contractul viza închirierea mașinilor pentru un termen mult mai scurt, de doar trei luni. La sfârșitul lunii septembrie, Mihai Jurca a reușit să încheie un acord-cadru cu două firme din Suceava, deși, până la acest moment, nu a fost semnat niciun contract subsecvent. Jurca a încercat să apere măsura, argumentând că aceasta a dus la o reducere semnificativă a cheltuielilor. Potrivit declarațiilor sale, costurile lunare de închiriere au scăzut de la 850.000 de lei în luna iunie, la 84.000 de lei în prezent, deși a recunoscut că această reducere a fost posibilă și prin eliminarea posturilor de șoferi.
Legături politice și semne de întrebare privind firmele câștigătoare
Un aspect care a atras atenția presei și a opiniei publice este legat de cine a câștigat licitația. Cele două companii selectate au fost singurele care au depus oferte. Administratorul acestora, Păstorel Iulian Macoveiciuc, este fiul unui fost vicepreședinte al filialei PNL Suceava, ceea ce a alimentat speculațiile privind o posibilă favorizare politică. Istoricul familiei Macoveiciuc este unul complex, fiind asociat cu diverse formațiuni politice de-a lungul timpului. De exemplu, în 2019, liberalii au finanțat partidul PLUS, condus atunci de Dacian Cioloș, cu peste 70.000 de lei, iar cinci ani mai târziu, Iulian Macoveiciuc a candidat, fără succes, pe listele Forța Dreptei la alegerile parlamentare.
- LEASEIN SRL, firma care conduce asocierea, figurează cu un singur angajat.
- Cea de-a doua companie din asociere este controlată de o societate aflată în prezent în insolvență.
- Procedura a fost prezentată de Mihai Jurca drept una competitivă, bazată pe cel mai mic consum și cel mai scurt termen de livrare.
Mihai Jurca a respins categoric acuzațiile conform cărora asocierea LEASEIN-PADIEX ar reprezenta o „firmă de casă a PNL”. În ciuda explicațiilor oferite pe rețelele sociale, subiectul rămâne unul sensibil. Până în acest moment, Ilie Bolojan și Mihai Jurca nu au oferit răspunsuri oficiale suplimentare la solicitările punctuale ale presei, în timp ce Păstorel Iulian Macoveiciuc nu a putut fi contactat pentru a comenta situația.
În perioada următoare, rămâne de văzut dacă autoritățile vor oferi clarificări suplimentare referitoare la semnarea contractelor subsecvente și dacă vor apărea noi detalii despre procesul de selecție a firmelor, în contextul în care opinia publică continuă să monitorizeze modul în care Guvernul gestionează resursele financiare în perioade de criză.
Adaugă la Agregator.ro
